Financial report: Europa caută aparate de ventilare artificială. Corona paralizează Europa. Ungaria, consens referitor la măsurile speciale. Ce trebuie reținut din anunțul lui Macron – Finante & Banci

Financial Times: Țările europene caută aparate de ventilare artificială, pe măsură ce cazurile de virus se înmulțesc ● Handelsblatt: Corona paralizează Europa. Restrângerea vieții publice afectează enorm economia ● Magyar Hirlap: Coronavirus – În Ungaria s-a creat un consens social referitor la adoptarea unor măsuri speciale ● Le Parisien: Menținerea alegerilor, școli închise, muncă la distanță, șomaj parțial… Ce trebuie reținut din anunțurile lui Emmanuel Macron ● Știri pe scurt.

Financial Times: Țările europene caută aparate de ventilare artificială, pe măsură ce cazurile de virus se înmulțesc

Guvernele din întreaga Europă și-au intensificat căutările pentru sisteme de ventilație necesare bolnavilor, pe măsură ce medicii și spitalele se pregătesc de creșterea numărului de pacienți infectați cu virusul Covid-19.

Italia, țara aflată în epicentrul focarului european, a cerut unicului producător de ventilatoare al țării să crească cu de patru ori producția lunară, Statul desfășurând membri ai forțelor armate care să ajute la îndeplinirea noii cote.

Germania a comandat un număr suplimentar de 10.000 de sisteme de ventilație de la un furnizor intern, iar Franța efectuează o anchetă la nivel național privind propriilor stocuri, inclusiv cele aflate în afara sistemului public de sănătate. Duminică, Boris Johnson, prim-ministrul britanic, a discutat cu producătorii autohtoni pentru a crește producția națională.

Aparatele de ventilare sunt concepute pentru a aduce oxigenul în plămânii pacienților cu dificultăți respiratorii acute. Ele sunt de o importanță critică pentru cei aflați în pericol de insuficiență pulmonară, una dintre cauzele decesului pacienților infectați cu coronavirus.

În Italia, unde personalului medical i s-a spus să acorde prioritate pacienților cu cele mai mari șanse de supraviețuire din cauza lipsei echipamentelor sanitare adecvate, singurul producător din țară- Siare Engineering -a fost solicitat de guvern să înceapă să producă 500 de ventilatoare pe lună, de la cele 125 de aparate de ventilare cât produceau până acum lunar.

Cu mai mult de 17.660 de persoane infectate, inclusiv 1.328 de pacienți în terapie intensivă, țara luptă cu cel mai mare focar de boală în afara Chinei, acolo unde a apărut virusul.

Siare Engineering – cu sediul în nordul provinciei Bologna, într-una dintre cele mai afectate regiuni ale țării – a anulat toate comenzile venite din străinătate. ”Acum producem doar pentru Italia”, a declarat Gianluca Preziosa, directorul general.

„Dintr-o dată, ne-am trezit în fața unei operațiuni cu proporții titanice: a trebuit să producem în câteva luni ceea ce produceam în mod normal în doi ani”, a scris joi Preziosa pe Facebook joi.

Siare Engineering va livra 2.000 de asemenea sisteme până la sfârșitul lunii iulie. Armata italiană va trimită 25 de tehnicieni instruiți săptămâna viitoare pentru a ajuta la creșterea producției. Fiecare aparat costă 17.000 €.

Producătorul german Drägerwerk AG a declarat vineri că solicitarea guvernului federal va fi prelungită pe întregul an. Compania cu sediul în Lübeck, unul dintre principalii producători mondiali de sisteme de ventilție, a adăugat: „Pentru aceasta, capacitatea de producție din Lübeck va fi extinsă considerabil. În plus, Dräger va livra și echipamente de protecție personală pentru personalul spitalului. Ambele vor ajuta la creșterea serviciilor în sectorul asistenței medicale și în ceea ce privește răspândirea coronavirusului. “

Spitalele germane sunt deja printre cele mai bine echipate din Europa atunci când vine vorba atât de paturi de terapie intensivă, cât și de disponibilitatea ventilatoarelor. Potrivit guvernului, Germania are în jur de 28.000 de paturi de terapie intensivă, din care 25.000 sunt echipate cu sisteme de ventilare.

Graficul de mai jos arată situația numărului de paturi de terapie intensivă la suta de mii de locuitori:

Un purtător de cuvânt al Spectaris, federația germană a industriei care reprezintă producătorii de dispozitive medicale, a declarat: „În prezent, există suficiente provizii. Ceea ce este important este să menținem numărul de infecții la un nivel scăzut”

Franța, unde președintele Emmanuel Macron a anunțat închiderea tuturor școlilor și universităților începând de luni, din cauza virusului răspândit, are 5.065 de paturi de terapie intensivă dotate cu sisteme de ventilație. Cu toate acestea, oficialii din sănătate avertizează că multe sunt deja ocupate de pacienți. Au mai rămas doar 7.364 paturi de terapie intensivă care nu sunt dotate cu aparate de ventilație.

Secretarul britanic pentru sănătate, Matt Hancock, a declarat duminică că Serviciul Național de Sănătate are aproximativ 5.000 de asemenea aparate și că ae avea nevoie de „mult mai multe”.

”Ceea ce vrem să spunem este că dacă este produs un asemenea sistem de ventilație, sigur îl vom cumpăra. Niciun număr nu este prea mare ”, a declarat dl Hancock pentru Sky News.

El a adăugat: „Am discutat cu o serie întreagă de companii despre acest lucru, iar primul ministru discută cu producătorii pentru a le spune că aceste sisteme sunt lucrul de care avem nevoie și sincer, în întreaga lume, cererea pentru ele este incredibil de mare, așa că e imposibil să se producă prea multe. ”

Între timp, la Madrid, unde se află aproximativ jumătate din cei 4.334 de pacienți cu coronavirus din Spania, medicii și autoritățile locale au solicitat guvernului central mai multe echipamente.

„Avem nevoie de mai multe livrări”, a declarat Enrique Ruiz Escudero, responsabilul medical din regiunea Madrid.Aceste sisteme de ventilare reprezintă o preocupare esențială, întrucât autoritățile locale din capitala Spaniei încearcă să tripleze numărul paturilor de terapie intensivă în zilele următoare.

Angajații spitalului au declarat presei spaniole că furnizorii lor nu au produse pe stoc și au criticat Germania pentru limitarea exporturilor medicale – pe care Berlinul s-a angajat să o relaxeze.

Întrucât țările europene se tem de lipsuri și rechiziționarea producției interne, China acordă o mână de ajutor Italiei, donând materiale medicale, inclusiv 40 de asemenea mecanisme de ventilare.

Handelsblatt: Corona paralizează Europa. Restrângerea vieții publice afectează enorm economia

Germania închide școlile și parțial, granițele sale. Spania urmează să ia aceleași măsuri. Austria amenință părinții cu amenzi dacă își lasă copiii să se joace împreună în locurile special amenajate- acestea sunt doar câteva dintre noutățile din weekend, pe măsură ce noul virus paralizează viața publică din Europa.

Consecințele asupra economiei sunt majore. Lanțurile de aprovizionare adin industrie sunt în pericol, școlile închise înseamnă eforturi pentru părinții care lucrează, așa că Eric Schweitzer, președintele Camerei de Comerț a cerut sprijinul Guvernului.

Lucrătorii independenți și microîntreprinderile s-au trezit peste noapte cu cifră de afaceri zero. Anterior, guvernul federal avansase ideea unui sprijin nelimitat în materie de lichiditate, măsură lăudată de firme și de sindicate. „Factorii politici au rezistat tentației de a lansa un program convențional de stimulare care nu ar fi adus mare lucru în această etapă a crizei”, a declarat președintele Institutului de Cercetare Economică (Ifo), Clemens Fuest, pentru Handelsblatt. Pentru depășirea crizei, ar putea fi activat și Mecanismul European de Stabilitate (ESM).

Guvernul de la Berlin a anunţat vineri cel mai mare pachet economic de ajutor din Germania, în valoare de cel puţin 550 milliarde de euro, pentru a sprijini companiile afectate de epidemia de coronavirus (COVID-19), oferindu-le credit “nelimitat” pentru a-şi ţine afacerile pe linia de plutire, transmit AP şi AFP.

“Nu există o limită superioară a creditului oferit de KfW (banca de dezvoltare deţinută de stat), acesta este cel mai important mesaj”, a afirmat ministrul german Finanţe, Olaf Scholz. Garanţiile, echivalentul a 614 milliarde de dolari, sunt doar începutul. “Am promis că nu vom eşua din cauza lipsei banilor şi a voinţei politice. Asta înseamnă că nicio companie viabilă, niciun loc de muncă nu ar trebui să se confrunte cu probleme”, a declarat ministrul Economiei, Peter Altmaier. “Ne vom reîncărca armele dacă va fi necesar”, a adăugat el. De asemenea, oficialii germani au dat asigurări că Berlinul dispune de fonduri suficiente pentru o bătălie îndelungată. “Dacă va dura mai mult, putem merge şi mai departe cu măsurile”. Mesajul către companii este: “Puteţi fi curajoase, riscurile ne revin nouă”, a spus Scholz. Pachetul de măsuri, chiar în prima fază, este mai mare decât ajutorul de 500 de milliarde de euro oferit de Guvernul german în timpul crizei financiare din 2008. Deja, Executivul de la Berlin a fost de acord să majoreze investiţiile cu 3,1 milliarde de euro pe an, în perioada 2021 – 2024.

Magyar Hirlap: Coronavirus – În Ungaria s-a creat un consens social referitor la adoptarea unor măsuri speciale

Potrivit ultimului sondaj de opinie realizat de Institutul “Századvég” din Ungaria, îngrijorarea populaţiei din cauza răspândirii epidemiei de coronavirus a crescut în comparaţie cu rezultatele sondajului efectuat la începutul lunii martie. Astfel, 74% din intervievaţi au declarat că este îngrijorătoare extinderea infecţiei cu coronavirus, în timp ce 25% nu se tem de această epidemie. De asemenea, 95% dintre respondenţi au spus că au auzit de faptul că Guvernul de la Budapesta a decretat stare de urgenţă şi a aplicat măsuri speciale, în schimb 5% din cei chestionaţi au susţinut că nu au aflat despre această evoluţie a situaţiei.

Măsurile luate de Guvern pentru limitarea răspândirii epidemiei se bucură de o largă susţinere din partea societăţii ungare. 95% din cei intervievaţi au fost de acord cu interzicerea călătoriilor în cazul unor ţări precum: China, Iran, Coreea de Sud şi Italia, în timp ce 4% sunt împotriva acestei dispoziţii. Introducerea carantinei la domiciliu pentru cei care vin acasă în Ungaria din ţările afectate de coronavirus, a fost susţinută de 94% dintre respondenţi, iar cu măsura privind reintroducerea controalelor la graniţele dintre Slovenia şi Ungaria, respectiv dintre Austria şi Ungaria, au fost de acord 92% dintre subiecţii chestionaţi, în timp ce 5%, respectiv 6% nu sunt de acord cu aceste măsuri.

Tabloul este similar şi în ceea ce priveşte desfăşurarea procesului de învăţământ la distanţă în cazul universităţilor şi şcolilor superioare, respectiv interdicţia de a organiza evenimente în spaţii închise, cu participarea a peste 100 de persoane, şi în spaţii deschise cu participarea a peste 500 de oameni. Referitor la prima măsură 86% din cei intervievaţi au răspuns aprobator, în schimb 12% cred că nu este necesară această măsură. Iar în cazul celei de-a doua restricţii, procentul a fost de 85% la 14%.

Şcolile din Ungaria se vor închide începând de luni, iar procesul de învăţământ va continua digital, în afara sălilor de clasă – a anunţat Viktor Orbán, premierul ungar, pe pagina de socializare a Guvernului. Profesorii vor continua să predea prin mijloace digitale, aşa încât există şanse ca elevii care vor absolvi liceul să poată să se pregătească pentru examene – a precizat premierul. Totodată, va exista şi posibilitatea menţinerii deschise a grădiniţelor, însă se recomandă rămânerea acasă a copiilor. Premierul le-a cerut părinţilor ca în asemenea cazuri copiii să nu fie încredinţaţi spre îngrijire bunicilor, întrucât virusul este cel mai periculos în cazul vârstnicilor (Rador)

Le Parisien: Menținerea alegerilor, școli închise, muncă la distanță, șomaj parțial… Ce trebuie reținut din anunțurile lui Emmanuel Macron

Pentru prima dată de la începutul crizei Covid-19, președintele Republicii s-a adresat direct francezilor. Iată ce trebuie reținut.

Franța se confruntă cu „cea mai gravă criză sanitară cunoscută în Franța de un secol”. Pentru a lupta contra răspândirii noului coronavirus, Emmanuel Macron a prezentat joi măsuri inedite.
Nu se pune problema să se anuleze primul tur al alegerilor municipale programate în acest week-end, dar viața cotidiană a francezilor va fi dată peste cap drastic.

Toate instituțiile școlare vor fi închise de luni

Confruntat cu această pandemie care “se accelerează și se intensifica”, statul a ales în primul rând să închidă creșele, școlile, colegiile, liceele și universitățile, de luni, pe întregul teritoriu. Până la noi ordine.
“Se va înființa un serviciu de gardă regiune cu regiune” pentru ca personalul “indispensabil gestionării crizei sanitare să poată avea condiții să-i fie supravegheați copiii și să continue să meargă la lucru”.

”Munca la distanță și indemnizarea salariaților

Munca la distanță a persoanelor active “trebuie intensificată la maximum”. O măsură care se adresează în special părinților. Rămâne de văzut cum se va concretiza acest lucru în fiecare întreprindere.
Emmanuel Macron a mai promis “să asigure indemnizarea salariaților constrânși să rămână acasă”, în cadrul unui “mecanism excepțional și masiv de șomaj parțial”. Plata taxelor angajatorilor din luna martie va fi amânată, fără “justificări”.
Pentru a-i proteja pe cei vulnerabili, Emmanuel Macron a anunțat și prelungirea cu două luni a perioadei de păsuire hibernală /în care persoanele nu pot fi date afară din locuința, 1 noiembrie – 31 martie/, adică până în luna mai. Nu s-a precizat costul acestor măsuri de urgență.

Nu se oprește transportul în comun

Transportul public în Franța este menținut, ca în Italia. Epidemia trebuie frânată deci, dar nu se poate paraliza complet viața francezilor. La fel, închiderea frontierelor nu este la ordinea zilei. Când închiderile /frontierelor/ vor fi pertinente, ele se vor decide “la scară europeană”.

Persoanele în vârstă sunt invitate să stea acasă

“Cei mai vulnerabili” sunt chemați să stea acasă. Persoanele în vârstă de peste 70 de ani și cele atinse de boli cronice sau respiratorii sunt invitate “să stea cât posibil la domiciliu și să-și limiteze contactele la maximum”. Nu este totuși interzis să-și facă cumpărăturile, a ținut el să amintească.
În fața acestei situații inedite și a riscului de izolare, președintele i-a sfătuit pe francezi să telefoneze și să scrie rudelor lor și chiar dacă e “sufletește greu” să nu meargă să le viziteze.

Intervențiile chirurgicale care nu sunt urgente se amână

Emmanuel Macron a mai amintit că vrea “să crească mult capacitățile de primire în spital”.
Prin urmare, intervențiile chirurgicale care nu sunt urgente sunt amânate, așa cum s-a anunțat ceva mai devreme în cursul zilei.
Emmanuel Macron a dat asigurări că “se pregătește pentru un posibil al doilea val (de contaminare) la persoane mai tinere”.

Un vaccin “în lunile următoare”?

Șeful statului speră că cercetarea franceză și europeană va fi capabilă să găsească “tratamente în săptămânile următoare” și “un vaccin peste câteva luni”.
Până atunci, face apel la simțul de responsabilitate al concetățenilor. “Gesturile barieră sunt încă prea puțin respectate”, și-a exprimat el regretul. Să ne spălăm pe mâini, să nu ne sărutăm și și să respectăm distanța de un metru poate “părea neimportant, dar aceste gesturi salvează adesea vieți”.

Să mergem mai departe decât BCE

În situația în care bursele se prăbușesc, Emmanuel Macron a anunțat joi că a cerut guvernului să pregătească „un plan de relansare național și european”. După părerea lui, deciziile luate de Banca Centrală Europeană nu vor fi „suficiente” în fața crizei coronavirusului.
La fel ca celelalt burse din lume, Bursa din Paris a cunoscut joi cea mai mare cădere din istoria sa.

Reamintim, de la apariția noului coronavirus în decembrie în China, aproape 125.000 de cazuri au fost înregistrate în 113 țări și teritorii și 4.566 de persoane au murit. Joi seară, autoritățile sanitare franceze înregistrau 1.876 de persoane contaminate și 61 de decese.(Rador)

Știri pe scurt:

  • Dacă în acest weekend au fost foarte dificil de găsit în presa internațională titluri care să nu conțină cuvântul „coronavirus”, pe lângă pandemie s-au mai strecurat totuși în paginile ziarelor și alte teme, dintre care se remarcă în special schimbările constituționale din Rusia. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a afirmat vineri că Europa este de acum „epicentrul” pandemiei provocate de noul coronavirus, avertizând că este „imposibil” de știut când va avea loc vârful la nivel mondial, informează La Libre Belgique. OMS a explicat că Europa a înregistrat cele mai multe cazuri de morți din întreaga lume, după China. La nivel mondial pandemia a contaminat deja 121 de state și teritorii. În Italia, cea mai afectată țară europeană, La Reppublica preia semnalul de alarmă tras de guvernatorul Lombardiei: „Cifrele continuă să crească: suntem aproape de momentul în care nu vom mai avea paturi la reanimare”. La Londra, The Telegraph are un avertisment și mai sumbru: italienii peste 80 de ani vor fi pur și simplu „lăsați să moară”. Copleșite de numărul pacienților, autoritățile din Piemont au propus un protocol de triaj conform căruia persoanele peste 80 de ani nu vor mai avea acces la terapie intensivă atunci când nu vor mai exista locuri suficiente. Un medic italian citat de cotidianul britanic a afirmat: „Așa e [și] în război.” Agenția de știri italiană ANSA face un rezumat al situației din Europa: Spania e a doua cea mai grav lovită după Italia, cu peste 6.000 de contagiați; urmează Franța și Germania cu peste 4.000 de cazuri, în vreme ce Elveția și Regatul Unit au trecut de 1.000, cifră de care încep să se apropie și Olanda și țările scandinave. Pe glob, ultimul bilanț era duminică de 150.000 de cazuri și peste 5.600 de decese, conform ANSA. În ce privește vecinii României, postul RBC a anunțat că în regiunea Cernăuți s-a decretat starea de urgență, iar întreaga Ucraină este într-o stare de carantină generală, deși țara a înregistrat doar trei îmbolnăviri până acum. În Ungaria ziarul Magyar Hirlap consemnează că s-a creat un consens social referitor la adoptarea unor măsuri speciale, peste 90% din populație fiind de acord cu restricțiile de călătorie și izolarea la domiciliu. Postul național BNR din Bulgaria a anunțat vineri instituirea stării de urgenţă pe întreg teritoriul ţării și sancțiuni de până la cinci ani de închisoare și amenzi de până la 50.000 de leva pentru încălcarea carantinei. În Serbia, agenția de presă Tanjug a anunțat sâmbătă un bilanț de 41 de îmbolnăviri și noi restricții de circulație, inclusiv la granița cu România.
  • În SUA, președintele Donald Trump a declarat vineri starea de urgență pentru a face față pandemiei de coronavirus, cu închiderea școlilor și transportul în comun gol, relatează La Libre Belgique, reținând însă și o „scenă surprinzătoare, în momentul în care toți profesioniștii din sănătate ai planetei subliniază importanța distanțării sociale pentru a îndigui propagarea virusului, președintele american a strâns mâinile unei jumătăți de duzină de lideri de mari companii americane”. Dintre măsurile anunțate de președinte, CNN reține scutirea de dobândă la toate împrumuturile federale acordate studenților pentru studii și achiziții masive de petrol pentru rezerva statului. Iar ziarul german Die Welt a dezvăluit amănuntul inedit că preşedintele SUA i-a oferit firmei bio-farmaceutice CureVac cu sediul în Tübingen, Germania, „sume mari de bani” pentru a obţine acces exclusiv la un vaccin anti-Covid-19. Se lucrează la un vaccin și în Olanda, unde „cercetătorii au izolat deja un anticorp pentru coronavirusul SARS 1 înainte de declanşarea actualei pandemii. Ulterior, au descoperit că acest anticorp blochează şi infecţiile cu SARS 2, coronavirusul care cauzează COVID-19”, a anunțat BBC. Tot BBC relatează despre situația din alte țări grav lovite: în Coreea de Sud pentru prima dată s-au înregistrat vineri mai multe cazuri de vindecare decât de infectare, iar duminică numărul cazurilor noi de COVID-19 a continuat să scadă; în Iran, din contră, situația se agravează, cu 724 de decese și peste 13.300 de cazuri de infectare confirmate duminică; pe continentul african virusul e prezent în 19 state, adus de călători din Europa și Asia. Cotidianul israelian Haaretz scrie în editorialul său despre „Politica în umbra coronavirusului”: luni va fi învestit noul Knesset și premierul Benjamin Netanyahu a propus formarea unui „larg guvern de urgență națională”, dar rivalul lui, Benny Gantz, are încă șanse să strângă 61 de voturi pentru a deveni premier. Între timp BBC a transmis că, într-adevăr, liderul opoziției a primit sprijinul a 61 de parlamentari și „preşedintele israelian, Reuven Rivlin, îi va cere lui Benny Gantz să încerce să formeze un nou guvern”. Revista germană Der Spiegel se preocupă însă de modalitățile prin care poate fi limitată pandemia, plecând de la afirmația unui medic italian cum că virusul „a lovit ca un tsunami”. „Și, exact ca un tsunami, această pandemie e un dezastru natural. Nu e o ficțiune, nu e o exagerare, nu e senzaționalism și nici vreo teorie a conspirației. Numai cei care înțeleg acest lucru vor fi în măsură să reacționeze adecvat, cu instrumentele logicii și solid ancorați în cunoașterea științifică. A venit vremea realismului. Vremea unei acceptări radicale a realității”, scrie Der Spiegel. Din SUA, New York Times are aceeași preocupare, sesizând că „Singapore, Taiwan și Hong Kong și-au adus epidemiile sub control – și încă fără a apela la măsurile draconice ale Chinei”. Fiecare în felul său, trei țări cu realități socio-economice și politice foarte diferite au reușit să întrerupă lanțul transmiterii bolii printr-o combinație de trei elemente: restricții de călătorie, carantină și controale medicale.
  • Presa de limbă engleză, în special, s-a arătat foarte interesată de schimbările constituționale din Rusia determinate de dorința președintelui Vladimir Putin de a obține un nou mandat. Wall Street Journal titrează că „Putin nu-și permite să plece din funcție la finalul mandatului”, pentru că „cedarea puterii i-ar periclita camarila, iar pe el l-ar face obiectul unei sumbre răfuieli istorice”. Tot din SUA, un editorial din The Washington Post consideră că „Putin încearcă cu tupeu să se facă președinte pe viață”. „Dl Putin și-a calificat manevra drept necesară pentru «stabilitatea internă» a Rusiei. În realitate, e o rețetă pentru stagnare, similară cu paralizia corozivă care a năpăstuit Moscova în perioada sovietică târzie. Ele sunt un model de autoritarism reacționar: pe lângă faptul că abolesc limitarea mandatelor pentru el, amendamentele restricționează căsătoria la uniunile heterosexuale și consfințesc prin lege «credința în Dumnezeu» a rușilor”, comentează The Washington Post. Din Regatul Unit, Financial Times apreciază că Putin nu și-a gestionat bine cariera și ar fi fost mai potrivit să se apuce de tâmplărie. Reușita manevrei lui constituționale „nu e o dovadă de succes, e un eșec. Iată-l acum, după două decenii în vârful puterii, și tot nu e capabil să se retragă fără a risca să fie inculpat pentru corupție sau crime de război. El este un studiu de caz despre cum să nu-ți gestionezi cariera. A fi ales președinte îi stă în puteri oricărui autocrat. Niște cursuri de tâmplărie l-ar fi putut scoate la iveală pe adevăratul Putin”, scrie Financial Times. Săptămânalul britanic The Economist consideră chiar că Putin este „prizonier la Kremlin” și nu se poate pensiona fiindcă „are prea mulți dușmani – și prea mulți acoliți care depind de el”. „Puciul constituțional al dlui Putin și dependența sa tot mai mare de represiune, mai degrabă decât de patronaj ori propagandă, crește costul contestării lui, reduce șansele unui transfer pașnic al puterii și mărește riscul de violență în Rusia. Toate acestea în numele stabilității”, conchide The Economist.(Rador)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *