Florian Libocor: Influențează sau nu sesiunile electorale rezultatul alegerilor – Opinii

Pietele financiare sunt un senzor fin al climatului politic. Schimbarile politice le aduc in stare de alerta si le modifica temporar sau pe un termen mai lung conduita, spune Florian Libocor, unul din fondatorii Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România (AAFBR) și economist șef al BRD. Ceea ce conteaza este daca temerile se confirma sau nu, insa nu doar aceasta confirmare/infirmare aseaza pietele pe o alta pozitie fie ea temporara sau de durata, adaugă Libocor într-o opinie trimisă la solicitarea HotNews.ro.

Redăm în continuare textul opiniei:

In prima instant conteaza si punctul de plecare. Cat de solida este economia inainte ca schimbarea politica sa aiba loc.

In cazul nostru, echilibrele economice sunt deteriorate insa situatia este deocamdata mixta. Pozitia fiscala este dezechilibrata si asta genereaza pe buna dreptate incertitudine atat pe piata interna cat si pe pietele externe, insa pozitia externa se corecteaza (cel putin la 7 luni 2020 vs 2019) gratie scaderii importurilor. Astfel, o prima concluzie este ca, discutiile despre un imprumut de la IFI trebuie construite pe relatia cu Banca Mondiala si nu cu FMI (chiar daca, se stie, au existat doua precedente).

Partea suficienta a lucrurilor, privind in ansamblu la evolutia PIB, este ca Romania a avut o contractie economica mult mai mica decat se astepta in trimestrul al doilea. Este un lucru bun insa trebuie confirmat in continuare. Partea insuficienta a lucrurilor este disponibilitatea resurselor financiare. Aceste resurse trebuie sa fie atrase din piata, fie ea interna sau externa. Piata interna este limitata. Piata externa este, acum, suspicioasa.

Problema majora acum, cuiul lui Pepelea, este majorarea pensiilor cu 40%. Agentiile de rating au avertizat in vara ca o majorare cu 40% implica o scadere a ratingului care, la randul ei implica o prima de risc mai mare si imprumuturi mai scumpe pe pietele externe. Pe de alta parte legea trebuie respectata sau, daca nu, ajustata. Se poate decide majorarea cu 40% a pensiilor, dar cat timp vor putea fi platite noile pensii din resursele pe care le genereaza economia in contractie si cu bugetul in pozitie deficitara de circa 2,5 ori peste limita de sustenabilitate? Nu prea mult.

Astfel ca, o majorare in etape (care poate incepe cu deja anuntatul procent de 14%) ar fi mai inteleapta chiar daca ar fi insuficienta. O discutie mult mai benefica acum ar fi despre cum sa oprim caderea si sa repornim economia pe baze mai sanatoase care ar putea conduce implicit la majorarea pensiilor.

Unul din punctele de plecare (chiar daca probabil nu este cel mai bun in acest context) poate fi gradul de colectare a veniturilor bugetare, intre care cu precadere veniturile din TVA. Conform unui studiu PwC publicat in septembrie 2018, TVA neincasat in anii 2016 si 2017 este echivalentul a peste o treime (36%) din total suma de incasat (adica circa 6,14 respectiv 6,4 miliarde euro necolectate). In decemrie 2019, premierul in exercitiu reitera un adevar care a insotit economia in fiecare an post ’89: Romania are cea mai mare evaziune si cel mai mic grad de colectare a TVA.

Daca asumam ca pot fi colectate cel putin doua treimi din TVA necolectat, vom avea extravenituri de circa 4 miliarde euro pe an in plus. Efortul bugetar al majorarii punctului de pensie cu 40% este echivalentul a circa 0,9% din PIB (aproximativ 2 mld euro) doar pentru ultimele 4 luni din acest an. Altfel spus pentru un an intreg (asumand o evolutie constanta) efortul bugetar ar fi de circa 2,7% din PIB (aprox 6 mld euro) adica tot ceea ce am recupera colectand toata suma de TVA necolectat.

Aceste calcule pot fi modificate, situatia poate fi chiar mai buna dar deocamdata nu este. Prin urmare o abordare graduala ar fi mai inteleapta si implicit mai putin riscanta.

Dar sa ne intoarcem la intrebarea privind existenta unei relatii de cauzalitate schimbari politice-piete financiare. Fie ea mai mult sau mai putin intensa, relatia exista iar ceea ce o pune in miscare si o amplifica mai mult sau mai putin este sentimentul, perceptia de incredere sau neincredere. Sentimentul se formeaza atat la nivelul mediului economic (intern si extern) si poate genera, spre exemplu, revizuirea deciziilor de investitii de catre companii si/sau a bonitatii statului de catre agentiile de rating, cat si la nivelul mediului social iar aici genereaza liniste sociala sau, dupa caz, tensiuni sociale.

Astfel ca, in opinia mea, in actualul context este nevoie de mai multa comunicare, mai ferma si mai transparenta. Asta ar conduce la o mai buna intelegere a starii de fapt la nivelul societatii. Buna comunicare si buna intelegere sunt doua ingrediente esentiale, necesare pentru a contura perspectiva. Perspectiva este ingredientul care lipseste acum acut atat mediul economic cat si celui social din Romania. Mai mult, cred ca Romania nu este singurul membru UE in aceasta situatie.

N.Red: Opinia d-lui Libocor este una personală, fără să angajeze instituțiile cu care acesta poate fi asociat.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *