FOCUS. Efectele războiului din Ucraina asupra sportului mondial la un an de la invazia Rusiei

spot_img

Știri din aceeași categorie

DISTRIBUIE!

Absolut toate sporturile şi organizaţiile sportive din lume au fost afectate de război. Invazia rusă în Ucraina a forţat lumea sportului să renunţe la neutralitatea politică pe care o avea de mult timp, inclusiv Jocurile Olimpice şi FIFA.

La momentul atacului, Rusia încălca pentru a treia oară armistiţiul olimpic, conform căruia pe perioada desfăşurării Jocurilor Olimpice erau interzise răsboaiele. Prima dată o făcuse în 2008, când atacase Georgia, pe perioada Jocurilor Olimpice de la Beijing, şi a doua oară când a anexat Crimeea, în 2014, în timpul Jocurilor Olimpice de la Soci.

„Mişcarea olimpică se confruntă cu o dilemă în faţa războiului care face ravagii în prezent în Ucraina”, a recunoscut Thomas Bach, preşedintele Comitetului Internaţional Olimpic (CIO), la 28 februarie.

Lumea sportului s-a împărţit din acel moment între două tendinţe principale. Urmarea liniei moştenite de la Pierre de Coubertin, de a face din sport un instrument de apropiere între oameni, „dincolo de orice dispută politică”? Sau concentrarea pe echitate, în timp ce sportivii ucraineni nu se pot antrena, spre deosebire de adversarii lor ruşi?

Situaţia este una extrem de rară. CIO a recomandat excluderea sportivilor ruşi şi belaruşi, după ce a cerut anularea tuturor evenimentelor sportive desfăşurate în Rusia. Potrivit fostului director de marketing al CIO, Michael Payne, „acestea sunt probabil cele mai puternice sancţiuni pe care CIO le-a emis vreodată, probabil de la începutul anilor ’60, când CIO a interzis Africa de Sud pentru regimul său de apartheid”. El a mai spus: „Era din ce în ce mai clar că mulţi atleţi nu ar fi vrut să concureze împotriva ruşilor. Confruntat cu dispreţul flagrant al lui Vladimir Putin faţă de armistiţiul olimpic, CIO a trebuit să acţioneze şi să îşi asume un rol de lider.”

O serie de anulări de competiţii şi de excluderi ale ruşilor şi belaruşilor au venit una după alta. UEFA, organismul care guvernează fotbalul în Europa, a exclus cluburile ruseşti din competiţiile sale şi a mutat finala Ligii Campionilor de la Sankt Petersburg la Paris. Chiar şi FIFA, care guvernează fotbalul din întreaga lume, şi-a încălcat poziţia apolitică şi i-a urmat exemplul. Federaţiile de rugby, handbal, hochei pe gheaţă şi patinaj pe gheaţă au urmat această mişcare. Campionatele mondiale de volei nu au mai avut loc în Rusia în vara lui 2022.

În Formula 1, Marele Premiu de la Soci a fost anulat. Echipa Haas a tăiat legăturile cu pilotul său Nikita Mazepin şi, în acelaşi timp, cu sponsorul său principal, gigantul rus Uralkali. A existat un efect de domino. Lumea sportului a fost în perfectă concordanţă cu cea a politicii.

Sancţiunile economice aplicate de ţările occidentale au dus la o serie de rezilieri de contracte. UEFA a pus capăt parteneriatului cu Gazprom, pierzând aproximativ 40 de milioane de euro pe an. Manchester United a tăiat legăturile cu compania aeriană Aeroflot şi cu firma de pariuri online Fonbet. Miliardarul Roman Abramovici, un apropiat al Kremlinului, a trebuit să vândă Chelsea F.C. la câteva luni după ce a câştigat Liga Campionilor.

Un caz aparte l-a reprezentat tenisul şi în special turneul de Grand Slam de la Wimbledon din 2022, care a interzis participarea jucătorilor ruşi şi belaruşi. A fost unul din momentele care au declanşat ruptura între cele două tendinţe. Guvernul britanic a solicitat în mod expres interzicerea, în timp ce ATP şi WTA, organismele de guvernare a tenisului au condamnat decizia, la toate celelalte competiţii din turneu ruşii şi belaruşii fiind acceptaţi ca neutri.

Neutralitatea sportului s-a spulberat în cele din urmă, în primul rând pentru că autorităţile sportive internaţionale sunt cu ochii pe Rusia de mult timp şi suspectează ţara de a avea un sistem instituţional de dopaj. În al doilea rând, pentru că sancţiunile internaţionale au ajuns la un asemenea nivel încât pare dificil să se menţină legăturile economice aşa cum sunt. În sfârşit, spre deosebire de alte conflicte, situaţia este foarte clară, cu un atacator şi un atacat.

Comitetul Olimpic Internaţional a condamnat războiul în cei mai fermi termeni în ziua invaziei. În condiţiile în care nu se întrevede sfârşitul luptelor după un an de vărsare de sânge, CIO şi-a reiterat într-un comunicat condamnarea războiului din Ucraina, „care reprezintă o încălcare flagrantă a armistiţiului olimpic care era în vigoare la momentul respectiv, precum şi a Cartei Olimpice.”

„Din acest motiv, CIO a sancţionat statele şi guvernele din Rusia şi Belarus, care sunt singurii responsabili de acest război, într-un mod fără precedent: niciun eveniment sportiv internaţional organizat în Rusia şi Belarus; niciun steag, imn sau alte simboluri naţionale afişate în vreun fel; niciun oficial guvernamental sau de stat acreditat pentru vreun eveniment sportiv internaţional.”, se mai spune în comunicat.

Aceste sancţiuni au fost puse în aplicare în februarie 2022 şi au fost apoi întărite, consolidate şi confirmate de recentul Summit olimpic din 9 decembrie 2022. Ele rămân ferm în vigoare.

Cu intenţia de a susţine pe sportivii ucraineeni afectaţi de război, CIO şi-a triplat Fondul de solidaritate pentru Ucraina, astfel încât sportivii să aibă tot sprijinul pentru a depăşi provocările enorme cu care se confruntă pentru a-şi îndeplini visul olimpic.

Aproximativ 3.000 de sportivi au beneficiat deja de ajutorul pe care Fondul de solidaritate al CIO îl oferă prin intermediul CNO al Ucrainei. Aceste eforturi iau forma nu doar a unui ajutor financiar, ci şi a unui sprijin logistic şi a asigurării faptului că sportivii ucraineni pot continua să participe la competiţii prin furnizarea de sprijin pentru călătorii, facilităţi de antrenament, cazare, echipament şi uniforme, printre altele.

România a contribuit şi ea la susţinerea sportivilor ucraineeni, mai multe delegaţii naţionale sau echipe olimpice fiind găzduite de complexele sportive din ţară, în vederea continuării pregătirilor.

La nivel internaţional tot mai multe Federaţii sportive au decis să excludă sportivii ruşi şi belaruşi din competiţie, iar în cazul boxului, unde aceştia sunt acceptaţi la viitoarele campionate mondiale, o parte din federaţiile naţionale au anunţat că vor boicota competiţiile.

Cea mai mare controversă în curs de desfăşurare este legată de participarea sportivilor ruşi şi belaruşi la Jocurile Olimpice de la Paris 2024.

Un număr mare de ministere sportive naţionale sau de comitete olimpice naţionale au luat poziţie într-un front comun împotriva participării ruşilor şi belaruşilor. Mai mult, Ucraina face lobby prin toate vocile sportivilor exponenţiali, cât şi prin cea a preşedintelui Zelensky, pentru ca Rusia să nu poată trimite sportivi la Paris 2024.

De cealaltă parte, Comitetul Olimpic Internaţional, prin vocea preşedintelui Thomas Bach, susţine participarea acestora ca neutri sub sloganul promovării păcii prin sport.

„Jocurile Olimpice nu pot preveni războaiele şi conflictele. Şi nici nu pot aborda toate provocările politice şi sociale din lumea noastră. Acesta este domeniul politicului. Dar Jocurile Olimpice pot fi un exemplu pentru o lume în care toată lumea respectă aceleaşi reguli şi se respectă unii pe alţii. Ele ne pot inspira să rezolvăm problemele prin construirea de punţi, ceea ce duce la o mai bună înţelegere între oameni. Ele pot deschide uşa dialogului şi a consolidării păcii într-un mod în care excluderea şi divizarea nu o fac.”, se scrie în comunicatul dat publicităţii de CIO, la o zi înainte de împlinirea unui an de la invazie.

Disputa celor două ideologii, cea legată de spiritul olimpic, propovăduitor al păcii, pe deoparte, şi cea legată de echitatea morală, sportivii ruşi şi belaruşi fiind consideraţi părtaşi la acţiunile ţărilor lor. Trebuie rezolvată în timp foarte scurt, deoarece competiţiile de calificare la Paris 2024 încep în această primăvară.

Forţele care susţin excluderea sunt din ce în ce mai puternice, însă şi CIO are o poziţie extrem de fermă.

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește News20 pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.news20.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea NEWS20. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@news20.ro.

spot_imgspot_img