„Grădinițele și locurile de joacă sunt mediile propice de transmitere a enterovirozelor”. Deshidratarea este riscul cel mai mare

spot_img

Știri din aceeași categorie

DISTRIBUIE!

Infecțiile digestive afectează mai ales copiii mici pentru că sistemul lor imunitar este insuficient dezvoltat. Principalul pericol în cazul enterovirozelor cu simptomatologie digestivă este deshidratarea severă care poate duce la complicații majore. Ce se poate trata acasă și când trebuie dus copilul la spital.

Copii la grădinițăFoto: © Oksix | Dreamstime.com

„Avem destul de multe infecții digestive și vorbim de enterovirusuri. E adevărat că enterovirozele apar cu o mai mare frecvență vara și toamna, dar asta nu înseamnă că nu avem și în restul anului”, explică dr. Adrian Marinescu, medic primar de boli infecțioase, directorul medical al Institutului Național de Boli Infecțioase „Prof.dr. Matei Balș” din București.

Enterovirusurile, adaugă specialistul, reprezintă o categorie largă și aici intră ca tipuri și Coxsackie, echovirus, poliovirus, meningite, miocardite și nu numai: „De cele mai multe ori ,apar la copiii mici. Explicația este aceea că sistemul lor imunitar nu este suficient dezvoltat. Dar, enterovirozele pot apărea la orice vârstă”.

Creșele, grădinițele și locurile de joacă

Transmiterea acestor boli se face pe cale digestivă, dar nu numai prin alimente, ci și prin apă și suprafețe contaminate. Creșele, grădinițele, școlile, dar și locurile de joacă sunt medii propice de transmitere, pentru că cei mici interacționează și duc mânuțele la gură, moment în care există riscul de transmitere. Perioada de incubație este între 2 și 10 zile din momentul contaminării.

Multe dintre aceste boli nu au simptomatologie, în timp ce altele au o simptomatologie digestivă caracterizată prin crampe abdominale, greață vărsături, diaree și, uneori, febră ușoară. În cazul unui copil sănătos și nu foarte mic, semnele infecției digestive se remit în câteva zile, chiar și fără tratament. Sigur că, mai spune dr. Marinescu, acest copil va sta acasă și va fi monitorizat de medicul de familie sau de pediatru.

Deshidratarea severă antrenează complicații majore

Sunt însă și cazuri severe, mai ales dacă este vorba despre sugari și copiii mici, vulnerabili, care au și boli asociate. Principalul inamic este deshidratarea puternică determinată de vărsături și scaune diareice, iar dacă ea nu poate fi corectată, indicația este ca părintele să apeleze serviciul de urgență.

Deshidratarea severă, atrage atenția dr. Marinescu, poate duce, în cazul unui copil mic, la apariția în scurt timp a unor complicații majore: „De aceea este și important de corectat. Iar când lucrul acesta nu se poate face, părinții trebuie să ajungă cu copilul la cea mai apropiată cameră de gardă a unde copilul să beneficieze de un consult de specialitate. În urma acestui consult se poate stabili dacă pacientul are sau nu nevoie de internare în spital.” Și adulții pot contracta astfel de boli intestinale, dar ei fac forme ușoare. De multe ori nici nu-și dau seama că au avut, boala fiind autolimitantă.

Tratamentul corectează dezechilibrele

Diagnosticul privind etiologia bolii se pune doar pentru copiii care ajung cu forme medii sau severe la spital, mai spune dr. Marinescu. Și, dacă spitalul este unul de boli infecțioase. „Enterovirozele nu au un tratament specific, țintit antiviral. Ci de unul simptomatic, prin care se corectează niște dezechilibre. Depinde de formă, cât de severă este și de complicațiile care apar”, explică dr. Adrian Marinescu. Sfatul medicului infecționist pentru părinții cu copii bolnavi este acela de a încerca să corecteze deshidratarea. Iar atunci când nu pot face asta, când starea copilului se modifică brusc, să se adreseze camerelor de gardă, mai ales dacă copilul are și alte boli cronice asociate.

Nu vaccinăm contra rotavirusului!

Potrivit Johns Hopkins University School of Medicine, trei dintre virusurile care determină boli intestinale însoțite de deshidratare severă sunt rotavirusul, norovirusul și adenovirusul. Astfel, rotavirusul infectează cel mai frecvent copiii cu vârsta cuprinsă între 3 și 15 luni. Boala durează între 3 și 7 zile și apare mai ales toamna și iarna.

În România, subliniază prof. dr. Mihai Craiu, medic primar pediatru, unul dintre motivele importante pentru care an de an continuăm să avem infecții cu rotavirus este decizia bizară de a nu implementa prevenția prin vaccinare împotriva rotavirusului la noi în țară.

Deși, mai pune medicul, 18 țări din UE au acest vaccin în calendarul național. Infecția cu norovirus este cea mai frecventă cauză de enteroviroză la adulți. Boala poate apărea în oricare perioadă a anului iar semnele bolii durează 1-3 zile. Infecția cu adenovirus afectează copiii cu vîrsta sub 2 ani, apare pe tot parcursul anului, cu o creștere mai importantă vara. Semnele bolii durează între 5 și 12 zile.

Sursa foto: Dreamstime.com

spot_imgspot_img