IBM a dezvăluit joi o nouă tehnologie care, potrivit companiei americane, ar trebui să conducă la noi cipuri în termen de cinci ani, care se vor lăuda cu performanţe duble şi un consum de energie semnificativ mai mic în comparaţie cu microprocesoarele actuale, informează AFP, preluată de Agerpres.
Acestea sunt aşa-numitele cipuri de „0,7 nm” (nanometri), o scară teoretică de comparaţie care nu reflectă nici dimensiunea microprocesorului, nici numărul de tranzistoare pe care îl conţine. Până acum, cel mai avansat model a fost cel de „2 nm”, dezvăluit de IBM în 2021, a cărui producţie în masă a început abia la sfârşitul anului 2025.
În termeni practici, cu cât dimensiunea este mai mică, cu atât numărul de tranzistoare de pe microprocesor este mai mare, ceea ce creşte puterea de calcul.
Când va începe producția în masă
Arhitectura de 0,7 nm permite plasarea a aproape 100 de miliarde de tranzistoare pe un cip de dimensiunea unei unghii, o densitate dublă faţă de procesul de 2 nm, potrivit unui comunicat de presă.
Tehnologia dezvoltată de IBM nu este încă gata pentru utilizare industrială, dar compania cu sediul în Armonk, New York, „vede o traiectorie către producţia de masă de (astfel de) cipuri în termen de cinci ani”.
Potrivit companiei, această nouă tehnologie ar trebui să ducă la „un salt substanţial în capacităţi”, şi anume o putere de procesare cu 50% mai mare decât cea a procesului de 2 nm.
Cipurile fabricate folosind acest nou proces ar trebui, de asemenea, să efectueze de 1,7 ori mai multe calcule decât generaţia anterioară, la acelaşi consum de energie.
Pentru a realiza această descoperire, IBM a conceput o nouă arhitectură tridimensională, numită „nanostack” (nano stacking), care cuprinde mai multe straturi de tranzistori în loc de unul singur.
Acest model ar trebui să permită companiei să continue progresul miniaturizării pentru a ajunge la 0,1 nm (numit şi angstrom, sau o zecime de nanometru) în jurul anului 2040, a explicat Huiming Bu, vicepreşedinte al departamentului de Cercetare şi Dezvoltare a Semiconductorilor, la o conferinţă de presă.
El a indicat că această arhitectură ar putea fi utilizată pentru procesoare, cel mai comun tip de procesor, şi pentru GPU-uri, cele mai avansate pentru dezvoltarea inteligenţei artificiale (AI).
„Un pas pe care nu l-am mai văzut de decenii”
Arhitectura va fi aplicabilă şi cipurilor de memorie SRAM, a căror performanţă ar fi îmbunătăţită cu 40%, un pas înainte „pe care nu l-am mai văzut de decenii”, a subliniat Jay Gambetta, directorul de cercetare al IBM, în cadrul briefingului de presă.
Întrebat despre parteneriatele cu producătorii în ceea ce priveşte procesoarele de 0,7 nm, el a declarat că IBM se concentrează în prezent pe implementarea celor de 2 nm.
Acestea sunt deja utilizate de compania taiwaneză TSMC, în timp ce compania japoneză Rapidus urmează să înceapă producţia la scară largă în a doua jumătate a anului 2027. IBM nu produce cipuri în serie. Modelul său de afacere constă în licenţierea tehnologiei sale către producători. TSMC plănuieşte deja să treacă la procesorul de 1,4 nm în 2028.
