Impactul pandemiei asupra IMM-urilor românești. Ce măsuri au luat alte state UE care ar putea inspira și autoritățile române: planuri de afaceri simplificate, proceduri rapide pentru acordarea garanțiilor, stimularea inovației prin programe guvernamentale – Finante & Banci

Pandemia COVID-19 a afectat masiv întreprinderile mici și mijlocii (IMM) din toată Uniunea Europeană, iar blocajul economic și carantinarea au dus la scăderi severe ale veniturilor, ceea ce a făcut ca multe IMM-uri să fie la limita supraviețuirii, arată un studiu realizat de secția de științe economice, juridice și sociologie a Academiei Române, document consultat de HotNews.ro. IMM-urile sunt mai vulnerabile la „distanțarea socială” decât alte tipuri de companii, mai arată documentul. În medie, la nivelul UE aproximativ 90% dintre IMM-uri sunt afectate economic, cel mai mult serviciile (60%-70%), construcțiile și industria (40-75%). Circa 30% din totalul IMM-urilor raportează că cifra de afaceri suferă o pierdere de 80%, față de o medie a UE de aproximativ 50%.

De exemplu, Belgia raportează o scădere a cifrei de afaceri cu 72% în IMMuri, Germania – de 50%, Franța și Spania – de 80%, respectiv 75%.

Un sondaj în 445 de startup-uri efectuat de Techleap în Olanda, a constatat că 50% dintre acestea au venituri drastic diminuate și riscă să rămână fără lichidități în următoarele trei luni. Cei mai mulți întreprinzători au reclamat o nevoie de 100.000 – 400.000 euro pentru finanțarea pe termen scurt a unei punți de supraviețuire. Primele măsuri luate de guvernele europene au vizat amânarea plăților impozitelor și/sau contribuțiilor sociale, iar IMM-urile au început să utilizeze scheme de șomaj pe termen scurt. În medie, între 10% și 50% dintre IMM-uri aplică acest procedeu.

În Germania există aproximativ 3,5 milioane de lucrători și 200 de mii de companii care utilizează schema șomajului tehnic (circa 36%), în Austria există 53.646 de cereri, în Belgia sunt 1.075.000 de șomeri temporari, în Finlanda 260.000, în Franța 5 mil., în Olanda 300.000 și în Spania 270.430. Pentru persoanele fizice independente se acordă o subvenție cuprinsă între 600 și 2.000 euro la nivelul UE, în Irlanda nivelul este de 1.517 euro/lună, în Italia 600 euro/lună, în Spania 670 euro/lună (în Catalunya 2.000 euro/lună).

International Trade Centre (ITC), principala organizație internațională dedicată susținerii competitivității IMM-urilor, oferă în mod curent informații și îndrumări IMM-urilor în criză. ITC a lansat unui sondaj printre toate IMM-urile europene, pentru a colecta informații asupra dificultăților întâmpinate. Răspunsul țărilor la criza generată de pandemie, din punct de vedere economic și organizatoric, poate fi găsit și pe site-ul organizației ”European Association of Development Agencies–EURADA”, care reunește agențiile naționale de dezvoltare din UE. Majoritatea măsurilor sunt legate de furnizarea de lichidități prin facilitarea unor împrumuturi. Câteva exemple:

  • În Finlanda, Business Joensuu sprijină companiile inclusiv prin deschiderea unei linii de asistență pentru cele care se confruntă cu noi dificultăți.
  • Germania oferă, prin agenția de dezvoltare-ADR, un set de instrumente financiare nu doar din formele tradiționale, cum ar fi împrumuturi și subvenții nerambursabile, dar și unele mai puțin clasice, cum ar fi Fondul Micromezzanin, un hibrid de capitaluri proprii și datorii transformate în acțiuni de către stat. Spania a declanșat un set de măsuri de urgență, implementate prin agenția națională FOROADR, promovând o varietate de măsuri pentru a frâna declinul economic și a oferi firmelor informații privitoare la accesul sprijinului guvernamental pentru lichidități, suspendarea, sau amânarea plăților fiscale.
  • În Ungaria, guvernul a aprobat un număr mare de reglementări pentru limitarea efectelor crizei. IMM-urile cu un venit anual mai mic de 12 mil.forinți (aprox. 34.000 euro), cu activitate în domeniul serviciilor de catering, hotelier, taxi, sport, arte și divertisment, construcții etc., sunt scutite de impozit . Pentru a colecta idei a fost organizat și un concurs, cu scopul promovării celor inovative de contracarare a efectelor COVID-19, la care au participat întreprinzători din peste 30 de țări.
  • În Italia, guvernul a acționat cu scopul de a împiedica prăbușirea veniturilor IMM-urilor, alocând suplimentar 5,1 mld. de euro, pentru a stimula creditul până la 350 mil. euro acordat acestor firme, precum și . Instrumentele folosite: moratoriu privind rambursarea împrumuturilor,generând astfel creșteri de lichidității cu 220 mld.euro; creșterea fondului de garantare pentru IMM-uri de la 40 la peste 100 mld. euro; relaxarea accesului la „Cassa Integrazione Ordinaria”– pentru plata salariilor de către stat, iar prin „Integrazione salariale” pe motiv de urgență, salarizarea pe perioada crizei.
  • În Franța, Nouvelle-Aquitania, agenție de dezvoltare regională, a dezvoltat o platformă pentru conectarea inițiativelor IMM-urilor industriale: experții furnizori de soluții și solicitanții pot colabora pentru a realiza produse sanitare și echipamente de protecție etc. Pentru a preveni falimentele companiilor afectate, guvernul va înființa un fond de sprijin de 45 mld. euro pentru finanțarea șomajului parțial, iar 2 mld. euro sunt oferite pentru sprijinirea IMM-urilor lovite de criză și a freelancerilor.

În afara programelor naționale, la nivelul UE au fost adoptate măsuri: CE a propus un răspuns mai flexibil la urgențele din domenii precum sănătatea și IMM-urile, alocând fonduri de 37 de mld. de euro pentru a face față consecințelor pandemiei și creând un cadru de sprijin al economiei țărilor membre pentru a asigura suficientă lichiditate IMM-urilor prin intermediul Băncii Europene de Investiții; IMM-urile sunt, de obicei, cele mai vulnerabile într-o criză și este esențial să fie susținute cu lichidități de până la 80 %. Un ajutor urgent către IMM-uri a fost inițiat în luna aprilie 2020, pentru a sprijini satisfacerea nevoilor imediate de numerar, prin oferirea de garanții băncilor, scop în care CE a deblocat 1 mld. euro din Fondul European pentru Investiții Strategice (FEIS), prin Fondul European de Investiții (FEI), pentru garanții speciale oferite unui număr de cel puțin 100.000 de IMM-uri afectate. A fost creată și lansată o platformă dedicată (European Cluster Collaboration Platform-ECCP) special IMM-urilor industriale (COSME), având ca obiectiv combaterea efectelor pandemiei.

European Union Agency for Cybersecurity apreciază că pandemia ar putea fi o oportunitate pentru IMM-uri de a răspunde mai rapid la actuala provocare digitală. Conform Indicelui Economiei digitale (DESI), doar 77% din IMM-uri au un site web. Grupul de lucru al OCDE privind IMM-urile (WPSMEE) a realizat un tablou de bord pentru sprijinirea acestora și a antreprenorilor, prin finanțarea și din surse alternative, inclusiv leasing, factoring și crowdfunding, sugerând utilizarea unui mix de instrumente financiare. Consiliul Europei a pus la punct instrumente specifice ca răspuns la provocările din sistemele de sănătate publică, iar Comisia Europeană, responsabilă și de criteriile fiscale ale pactului de stabilitate (SGP), a subliniat că este gata să ia în considerare o relaxare a obiectivelor fiscale.

Asociația Europeană a Agențiilor de Dezvoltare (EURADA), rețea cu 66 de membri din 21 de țări, realizează conectarea agențiilor de naționale cu parteneri de afaceri și autorități europene. CE a accelerat finalizarea programului de creștere a competitivității IMM-urilor, COSME, cu un buget de 2,3 mld. euro, destinat inițierii tinerilor antreprenori printr-un program transfrontalier, parte a programelor Erasmus, pentru a învăţa și acumula cunoștințe de la antreprenorii cu experienţă. Un inventar al măsurilor de sprijin pentru IMM-uri au realizat în comun AECM – European Association of Guarantee Institutions, ELTI – European Association of Long-Term Investors și NEFI – Network of European Financial Institutions for SMEs, constând, în principal, în acoperirea parțială a salariilor firmelor cu activitate suspendată, amânări la ratele creditelor, stimularea creditelor pentru investiții și lichidități prin subvenționarea dobânzilor și simplificarea procedurilor de accesare, constituirea de platforme online pentru facilitarea accesului la informații și proceduri.

Măsuri propuse de alte state și posibile soluții pentru România

Starea IMM-urilor din România este departe de nivelul european, la care acestea asigură și ocupă peste 2/3 din locurile de muncă ale sectorului privat și contribuie cu peste jumătate din valoarea adăugată la nivel național. Cu circa 30 IMM-uri la 1.000 de locuitori, România se situează pe ultimul loc în Europa, unde media este de circa 60‰. Impactul COVID-9 a afectat puternic și acest sector, în luna ianuarie 2020 fiind înmatriculate 6.897 de societăți, în februarie – 11.314, iar în martie – 6.023 de societăți. Scăderea inițiativei în afaceri este evidentă comparând cu perioada similară din anul 2019, media lunară a înmatriculărilor fiind mai mică cu -35%, doar în martie scăderea înmatriculărilor fiind de -53,9%.

Nici studenții nu au valorificat oportunitățile oferite de HG nr. 166/2003, căci până în aprilie 2020 numărul total al firmelor înființate în întregul interval (2003-2020) a fost de 19.867, în funcțiune fiind 9.281, radiate 10.586, iar în martie 2020 fiind înființate doar 3 unități . Situația firmelor active se va agrava conform opiniei Asociației Analiștilor Financiari, iar ca primă soluție trebuie să fie subvenționarea dobânzilor care vor avea tendință energic crescătoare.

IMM-urile din România operează, în principal, în cadrul național, puține fiind angajate în activități transfrontaliere, dar care pot valorifica oportunități generate de apartenența la UE, utilizând cadrul organizatoric și legislativ existent precum:

  • Cea mai vastă și cuprinzătoare inițiativă privind IMM-urile – Small Business Act (SBA) (COM(2008)0394), care vizează integrarea instrumentelor diverse, bazate pe Carta europeană pentru IMM-uri și pe o politică în folosul creșterii și al ocupării forței de muncă;
  • Accesul la finanțarea europeană. De multe ori, piața financiară internă nu acoperă necesarul IMM-urilor, caz în care instituțiile europene facilitează această finanțare prin Banca Europeană de Investiții (BEI) și Fondul European de Investiții (FEI);
  • IMM-urile și piața unică. Comunicarea Comisiei intitulată „Către un Act privind piața unică – Pentru o economie socială de piață cu grad ridicat de competitivitate” (COM(2010) recunoaște nevoia de a îmbunătăți poziția IMM-urilor pe piața unică;
  • Rețelele UE pentru IMM-uri ce includ, în primul rând servicii suport, precum „Rețeaua întreprinderilor europene”, „SOLVIT”, „Europa ta – Întreprinderi”, „IMM-urile și mediul”, “Birourile de asistență tehnică REACH”, “Sprijinul pentru inovare și cercetare”, ”Techweb pentru IMM-uri”, „Rețeaua europeană de inovare la locul de muncă” etc;
  • Programul pentru competitivitatea IMM-urilor (COSME), adoptat în 2013, care urmărește: îmbunătățirea accesului IMM-urilor la finanțare pentru investițiile din faza de creștere, un mecanism de garantare a împrumuturilor, precum și furnizarea unor servicii suport prin intermediul “Rețelei întreprinderilor europene” pentru promovarea antreprenoriatului, în special în rândul tinerilor, femeilor și întreprinderilor sociale.

Deoarece nu există date oficiale asupra stării IMM-urilor la nivelul lunii iunie a.c., aprecierea stării se poate efectua doar în baza unor anchete și sondaje, din care cităm:

  • O anchetă a INS din luna martie a acestui an, adresată unui număr de 1.796 de firme (rata de răspuns – RR, 86,4%) ce au și activitate de comerț exterior. Exporturi crescute au indicat circa 10% din respondenți, o reducere de până în 25 % – 32% din respondenți, iar peste 25 % – doar 20% ;
  • O a doua cercetare, efectuată pe un eșantion de 8.831 firme (RR 71,3%), pune în evidență incertitudinea evoluției afacerilor. În martie 2020, 21,2% respondenți nu puteau estima modul în care vor evolua afacerile, în aprilie ponderea acestora a crescut la 34,3%, iar peste 50% dintre manageri în martie și 62,9% în aprilie nu putea face o estimare a evoluției;
  • Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) a realizatun sondaj în rândul IMM-urilor, fiind intervievați 8.374 de antreprenori. Dintre aceștia, 98,6% au menționat că sunt afectați de pandemie și doar 1,4% au răspuns “Nu”. Printre principalele efecte menționate: scăderea vânzărilor (65,6%), suspendarea activității (56,4%), dificultăți la încasare (54%), restrângerea activității (51,4%);
  • Romanian Business Club a lansat un sondaj între IMM-uri din care a rezultat că 74% dintre respondenți iau în calcul reducerea numărului de angajați și doar 30% au pus la punct o strategie de business care să îi ajute în depășirea crizei.

Soluțiile aplicate în țările europene, cu ezitările și reușitele lor, apartenența la UE precum și decalajul de 20-30 de zile între pandemia din Italia și România, ne-au oferit atât un model de acțiune cât și un răgaz pentru o reacție rapidă și energică pe linie medicală dar și pentru susținerea revenirii economiei. Unele dintre soluțiile adoptate în faza timpurie a pandemiei sunt prezentate în continuare.

Măsuri luate de Austria

  • Companiile exportatoare pot aplica pentru o linie de credit în limita a 60 mil.euro pe durata a doi ani, cu facilități suplimentare pentru IMM-uri;
  • Împrumuturi de până la 2,5 mil.euro per IMM, garantate pe max. 5 ani;
  • Alte facilități: renunțarea la perceperea taxelor de gestionare și garanție, planuri de afaceri simplificate, proceduri rapide pentru acordarea cât mai rapidă a garanțiilor.

Măsuri luate de Belgia

  • Instituția de garantare a creditelor (SOWALFIN) sprijină companiile afectate de criza coronavirusului, cu o garanție de până la 500.000 euro;
  • A fost pus la dispoziția întreprinzătorilor serviciul „1890” (site-ul web și numărul de apel) pentru a răspunde la orice întrebare legată de garanții, credite etc.;
  • Moratorii de 3-6 luni pentru creditele de investiții aflate la maturare și garanții suplimentare pentru finanțarea fondurilor de rulment, în limita de max. de 1,5 mil.euro;
  • Fondul garanției guvernamentale a fost ridicat la 3 mld. euro;

Măsuri luate de Franța

  • Guvernul a alocat o resursă de până la 300 de mld.euro pentru a garanta linii bancare de credit pentru nevoile IMM-urilor aflate în criză;
  • Sprijin guvernamental prin Banque de France pentru reeșalonarea împrumuturilor;
  • Menținerea ocupării forței de muncă în companii prin simplificarea accesului la credite, inclusiv prin implementarea masivă de servicii digitale și semnătură electronică;
  • Caisse des Dépôts, ca locator pentru companii, a suspendat plata chiriilor pentru IMM-uri;
  • O grijă deosebită s-a acordat sectorului economiei sociale și de solidaritate (SSE), astfel “Grupul Caisse des depots” a introdus o amânare automată a scadențelor pentru următoarele șase luni la împrumuturile fără dobândă (schema Nacre), și o amânare a rambursării împrumuturilor pentru „Program d’investissements d’avenir”(PIA);
  • A fost stimulată inovarea prin programele „Territoires d’innovation” și „Ville de demain”, pentru IMM-uri și start-up-uri, în cadrul unui pachet de 80 de mil.euro;

Măsuri luate de Bulgaria

  • Statul acoperă 60% din salariile angajaților aflați în șomaj din cauza situației de urgență;
  • A fost mărit capitalul băncii de dezvoltare BDB cu 500 mil. leva (aprox. 255 mil.euro), pentru a ajuta IMM-urile prin: emiterea de garanții băncilor comerciale pentru lansarea unor scheme flexibile pentru clienții cu dificultăți de plată; finanțarea companiilor aflate în dificultate pentru un plus de lichiditate cu o rată a dobânzii zero;
  • Garanții de portofoliu cu obiectivul declarat de a asigura o acoperire de până la 80% din garanțiile solicitate de banci, în principal pentru împrumuturile către IMM-uri cu un istoric de credit bun pe parcursul anului 2019, acoperirea de noi împrumuturi pentru fondul de rulment, plata salariilor, a chiriilor, a cheltuielilor generale etc. .

Măsuri luate de Germania

  • Încă din martie 2020, s-a anunțat compensarea salariilor pentru lucrul cu program redus, amânarea plății impozitelor pe profit și întreruperea obligației depunerii cererilor de insolvență pentru companiile aflate în dificultate din cauza pandemiei;
  • Noul program special “KfW 2020-COVID“ a devenit disponibil și pentru IMM în condiții de împrumut mai relaxate, cu rate mici ale dobânzilor, până la nivelul de 3 mil. euro;
  • Dublarea plafonului de garanție guvernamentală până la 2,5 mil.euro, dar și creșterea garanției pentru IMM-uri și profesiile liberale.

Măsuri luate de Grecia

  • S-a constituit un pachet financiar de 6,8 mld.euro (cca. 3,5% din PIB) ca sprijin, sub formă de transferuri către sectoarele afectate, o compensare salarială de 800 euro persoanelor aflate în șomaj parțial, suspendarea temporară a impozitelor și a plăților destinate securității sociale ;
  • Membrii Asociației Băncilor Elene au suspendat, până la 30 septembrie 2020, rambursările împrumuturilor acordate companiilor afectate de pandemia COVID19;
  • O garanție de stat de 1 mld.euro a împrumuturilor pentru lichidități făcute de IMM-uri, în intervalul aprilie – decembrie 2020, pe timp de 3 sau 5 ani, în proporție de 80%, cu o valoare ce nu poate depăși 25% din veniturile anuale ale firmei

Măsuri luate de Cehia

  • Guvernul a inițiat programul „Împrumut COVID” finanțat de la buget cu scopul de a sprijini IMM-urile afectate, acoperind până la 90% din cheltuielile eligibile, cu o rată a dobânzii 0%. Împrumutul este între 20.000 – 600.000 euro, cu o perioadă de maturare de 3 ani, cu rata dobânzii subvenționată la împrumuturi sub 40 mii euro. Totalul alocat 200 mil.euro .

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *