În Italia nu au fost niciodată atât de mulți oameni săraci: 5,5 milioane

Pandemia economică și socială nu a luat sfârşit. Redresarea Italiei post-Covid a lăsat într-o situație mai proastă unul din zece italieni, în special în sudul ţării. Iar îngrijorarea cauzată de sărăcia din rândul copiilor este însoţită de preocuparea faţă de cei care au familii numeroase şi care nu ştiu cum să ajungă la sfârşitul lunii, potrivit Avvenire, citat de Rador.

Inundatii in nordul ItalieiFoto: DAPRESS / Splash / Profimedia Images

Datele ”Verigii slabe”, raportul despre sărăcie al Asociaţiei Caritas din Italia, prezentat conform tradiției astăzi, 17 octombrie, de Ziua mondială a luptei împotriva sărăciei, prezintă imaginea din anul tragic 2021 al unei Italii ascunse, cea care nu mai ştie cum să se descurce şi care convieţuieşte zilnic cu sărăcia.

În ultimul an, Italia marginalizaţilor s-a extins și mai mult, ajungând să numere 1.960.000 de familii care trăiesc în sărăcie absolută, echivalentul a 5.571.000 de persoane, cifră care reprezintă 9,4% din populația rezidentă.

Incidența este mai mare în Sud (10%), în timp ce scade semnificativ în Nord-Vest (6,7% de la 7,9%). Între 2020 și 2021, nivelul sărăciei a crescut mult în familiile compuse din cel puţin 4 persoane, în care persoana de referință are vârsta cuprinsă între 35 și 55 de ani, în cazul familiilor de străini şi în cele în care există doar un venit.

Nivelurile sărăciei continuă să fie invers proporționale cu vârsta: procentul de săracie absolută este de 14,2% în rândul minorilor, ceea ce înseamnă aproape 1,4 milioane de copii și tineri, scade la 11,4% în rândul tinerilor cu vârsta între 18-34, este de 11,1 % pentru segmentul 35-64 de ani, în timp ce scade la 5,3% pentru persoanele de peste 65 de ani. Imigranții redevin majoritatea persoanelor asistate de Caritas, care în 2021, a primit cu 8% mai multe cereri de ajutor.

Bărbații și femeile reprezintă exact jumătate dintre beneficiarii asociaţiei, în timp ce vârsta medie este de aproape 46 de ani.

Deseori, au o „situație fluctuantă”, adică intră și ies din starea de nevoie din cauza contractelor de muncă temporare. Incidența străinilor a crescut față de anul 2020, fiind acum de 55%, la nivel național chiar cu vârfuri de 65,7% și 61,2% în nord-vest și nord-est, unde prezența imigranților este mai mare, iar viața mai scumpă.

În sud și pe insule predomină beneficiarii italieni, care reprezintă respectiv 68,3% și 74,2% dintre utilizatori.

Un alt motiv de îngrijorare îl reprezintă faptul că în Italia, unde mobilitatea socială este blocată de mulți ani, pe lângă tot mai mulți minori aflați în stare de sărăcie, aceasta a devenit ereditară, aşa cum a confirmat o cercetare intergenerațională asupra beneficiarilor, care arată cum copiii persoanelor mai puțin instruite își întrerup studiile prematur, în timp ce mai mult de jumătate dintre copiii absolvenţilor ajung la o diplomă universitară sau la una de liceu.

Peste 70% dintre tații beneficiarilor asociației Caritas sunt angajați în profesii slab specializate, în timp ce 7 din 10 mame sunt casnice. Aproximativ unul din cinci copii și-a menținut aceeași poziție ca și taţii lor și 42,8% au înregistrat o evoluție în sens descendent.

„Liftul social este stricat, nu funcţionează de ceva timp – și puține persoane sunt interesate să-l repare – a denunțat cardinalul Matteo Zuppi, președintele CEI, vorbind la prezentarea Raportului Caritas italian la Roma. Problema nu constă numai în a încerca să facem ceea ce trebuie, ci şi în a face ceea ce ni se cere, ceea ce este necesar pentru a răspunde numeroaselor probleme”.

Vorbind despre datele privind sărăcia din raport, Zuppi a observat că ”este un raport îngrijorător, un raport care trebuie să ne ajute să alegem și să trăim în mod conștient săptămânile și lunile dificile cu care ne confruntăm, care necesită și vor necesita foarte multă solidaritate, răspunsuri rapide, pentru că suferința nu poate aștepta, nu trebuie să aștepte, dar și răspunsuri care știu să privească spre viitor. Pentru a privi în viitor, însă, trebuie să înțelegem bine prezentul, altfel ne mulțumim cu nişte simple constatări, iar viziunea asupra viitorului rămâne complet desprinsă de datele reale”.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *