Mai multe organizații au avertizat că fenomenul climatic El Nino va veni în a doua parte din 2026 cu o forță fără precedent și că va face și mai greu de suportat efectele încălzirii globale. HotNews a vorbit cu profesorul universitar Mihai Dima petrru a afla ce înseamnă asta pentru România.
- Mihai Dima este profesor la Facultatea de Fizică a Universității din București și are experiență în schimbări climatice și mecanismele fizice ale acestora. Este unul dintre autorii care au semnat articole în raportul Starea Climei în România, coordonat de InfoClima.ro.
Fenomenul meteorologic natural El Nino are o probabilitate de 80% să se formeze înainte de luna septembrie și de 90% înainte de noiembrie, a anunțat Organizația Mondială a Meteorologiei.
Pe scurt, El Nino este un fenomen caracterizat de o supraîncălzire a Oceanului Pacific în apropierea Ecuatorului. Efectele sale sunt însă resimțite la nivel global. Temperaturile cresc și anumite tipare ale precipitaților sunt agravate.
Cel mai recent eveniment climatic El Nino a fost în 2023-24, însă cel care va începe curând va aduce multe extreme, au avertizat organizații precum ONU și OMM (Organizația Mondială a Meteorologiei).
„Condițiile asociate fenomenului El Niño vor turna gaz peste focul unei lumi aflate în încălzire (…) Efectele vor fi și mai puternice, se vor resimți pe distanțe și mai mari și vor traversa granițele cu o viteză devastatoare.”, a spus António Guterres, secretarul general al ONU, citat de The Guardian.
HotNew a vorbit cu Mihai Dima, profesor universitar și expert în fenomene extreme, pentru a afla ce riscuri meteorologice planează asupra României.
„Va fi un eveniment cu o amplitudine foarte, foarte mare”
HotNews: În ultimele zile, atât ONU, cât și alte organizații au avertizat că urmează un așa-zis „super El Nino” de mare amploare. România este în vreun fel influențată de acest fenomen?
Mihai Dima: Atenționările foarte vocale vin din faptul că prognozele indică faptul că va fi un eveniment cu o amplitudine foarte, foarte mare. De aici vin îngrijorările. În ce zone va fi impact mai mare? Nu este în primul rând Europa, ci vorbim despre zonele din Pacificul tropical, Australia, Asia de Sud-Vest și în special America de Sud, cu coasta de Vest. Acolo începe influența deosebită.
– Cum stă România în tot acest peisaj?
– Dacă vorbim despre România, este distanță lungă până la noi… Influența din Pacific trebuie să treacă Atlanticul ca să ajungă în zona Europei. Se întâmplă acest lucru într-un mod limitat prin diverse unde în atmosferă, însă, per ansamblu, efectul net direct asupra Europei nu este mare.
Europa este printre zonele cel mai puțin afectate de acest fenomen. Însă, poate fi afectată, indirect, să spun așa, când fenomenul acesta este în faza El Nino. Atunci este eliberată căldură din ocean în atmosferă și asta contribuie la creșterea temperaturii medii globale. Căldura aceea se propagă prin atmosferă pe tot globul – în principiu – și poate afecta și România.
– Când ar trebui să înceapă acest Super El Nino și când ar fi faza de maxim?
– Acum este în formare, ar putea ajunge la vară în faza de maxim și ar putea dura câteva luni de zile.
Când poate avea efecte în România
– Și atunci am putea spune că va fi o vară mai caldă în România și din cauza acestui fenomen sau ar fi exagerat să spunem asta? Sau, spre exemplu, ar putea urma și o iarnă mai caldă și din cauza El Nino?
– Eu aș spune așa: că putem avea în vara aceasta, și poate și în toamnă, o contribuție de încălzire și de la acest fenomen. Putem avea o contribuție și de la el, în mod indirect, prin creșterea temperaturii medii globale. Dar nu un efect direct. De exemplu, nu am putea spune că se încălzește mai mult în București din cauza fenomenului.
– Și în 2027 ar putea avea El Nino o influență?
– Fenomenul acesta se repetă la intervale de timp de ordinul anilor, pot fi doi ani, pot fi șapte ani. În principiu, faza pozitivă durează câteva luni, poate 3, 5 7 sau chiar 9 luni. Fenomenul rezultă, în esență, din interacțiunile dintre atmosferă și ocean, în Pacificul tropical.
HotNews.ro a realizat interviul la finalul unei conferințe organizate de InfoClima.ro care a anunțat lansarea unui consiliu consultativ pe probleme climatice. Mihai Dima este unul dintre experții din acest consiliu.
Ce este El Nino și de când este în vizorul oamenilor de știință
El Nino este un fenomen de temut, dar îi și fascinează pe climatologi, pentru că această perturbație naturală provoacă variații mari ale sistemului climatic la scară sezonieră și anuală. El Nino și La Nina au fost porecliți „copii teribili ai climei”.
În ultimii 175 de ani au fost șase fenomene caracterizate ca fiind „Super El Nino”, în anii:
- 1877-78
- 1888-89
- 1972-73
- 1982-83
- 1997-98
- 2015-16
Cel mai grav este considerat fenomenul din 1877, iar unele studii spun că el a avut un rol în moartea a milioane de oameni acum aproape 150 de ani (mai ales din cauza foametei).
Când apare El Nino, alizeele își diminuează intensitatea, uneori se ajunge la o inversare a lor, ca urmare apar ape tot mai calde, care se încălzesc și mai mult, pentru că nu prea mai bat vânturile. Cum apele se încălzesc tot mai mult apare o sursă suplimentară de căldură.
În Peru, ploile aduse de cele mai dure „ediții” ale El Nino au dus la alunecări dure de teren, iar în 1972-73, temperatura oceanului a crescut așa de mult încât oamenii nu au mai avut ce pescui. În timpul altui El Nino violent, în 1997-98, pagubele totale în Peru au trecut de 3,5 miliarde dolari (clădiri, terenuri agricole, infrastructură).
Numele „El Niño” provine din limba spaniolă și înseamnă „Copilul” sau „Băiatul”, referindu-se la Pruncul Isus (Isus Hristos). Termenul a fost folosit pentru prima dată de pescarii din America de Sud pentru a descrie o creștere neobișnuită a temperaturii apelor Oceanului Pacific din apropierea coastei Perului și Ecuadorului, care apare în mod obișnuit în timpul sezonului de sărbători de Crăciun și a primit acest nume datorită apariției sale în această perioadă.
Fenomenul „și-a făcut intrarea” în domeniul științific în 1891, datorită unei tinere societăți geografice din Lima (Peru). Geografii săi au asociat ploile torențiale care au căzut în acel an asupra regiunii deșertice din nordul țării cu prezența, de-a lungul coastelor, a apelor anormal de calde.
Cum descriu meteorologii fenomenele El Nino și La Nina
În volumul „Schimbările climatice – de la bazele fizice la riscuri și adaptare”, carte semnată de 16 cercetători ANM, El Nino este descris astfel:
„Acest eveniment oceanic este asociat cu o fluctuație la scară globală a presiunii la suprafață în zona tropicală și subtropicală denumită Oscilația Sudică. Acest fenomen de cuplaj atmosferă-ocean, cu scări de timp de la 2 la 7 ani, este cunoscut sub numele de El Niño – Oscilația Sudică (ENSO).
Este adesea măsurat prin diferența între anomaliile presiunii la suprafață în insulele Darwin și Tahiti și temperatura apei mării în regiunile centrale și estice ale Oceanului Pacific.
În timpul unui eveniment ENSO, alizeul scade ca intensitate, ducând la alterarea curenților oceanici, astfel încât temperatura apei mării crește, ceea ce amplifică scăderea în intensitate a alizeului.
Acest fenomen are un impact important asupra caracteristicilor vântului, temperaturii apei mării și precipitațiilor din zona tropicală a Pacificului și are efecte climatice în întreaga regiune a Pacificului precum și în alte părți ale lumii. Faza rece a ENSO se numește La Niña.
Fenomenul opus, numit La Niña, este caracterizat de temperaturi mai scăzute ale apei din Oceanul Pacific și poate avea efecte climatice diferite față de El Niño”.
