INTERVIU Traian Negrea, medic generalist Suedia: Ceea ce funcționează în Suedia este încrederea în instituțiile statului / Oamenii își fac treaba foarte serios și pun în permanență mecanisme de feedback – Coronavirus

spot_img

Știri din aceeași categorie

DISTRIBUIE!

A fost modelul suedez de combatere a pandemiei de Covid un succes? Traian Negrea, medic generalist în Suedia, la Handens Vårdcentral, spune că nimeni nu vorbește acolo de un model, că s-au luat niște măsuri care s-au tot ajustat pe parcurs. ”Ideea este că ceea ce a funcționat în Suedia și funcționează încă, este încrederea în instituțiile statului, ele făcându-și mereu treaba. Suedezii își fac treaba foarte serios și pun în permanență mecanisme de feedback pentru a evalua ceea ce au făcut, ajustează în funcție de aceasta, și de asta lucrurile merg bine… Imaginați-vă că 99% din atributele pe care le găsiți unui român, suedezul este fix invers”, spune Traian Negrea.

  • Ideea este că ceea ce a funcționat în Suedia și funcționează încă, este încrederea în instituțiile statului, ele făcându-și mereu treaba. Nu mă refer doar la sistemul de sănătate, ci la absolut tot, indiferent că este vorba de justiție, sport…
  • Dacă o astfel de instituție emite ceva scris în media, oamenii chiar fac ceea ce li se spune. De asta, când s-a spus stați acasă, s-a stat acasă, când li s-a spus să nu se ducă răciți la consultații, nu au făcut-o.
  • Arhitectul măsurilor luate, epidemiologul șef, în colaborare cu un întreg grup de specialiști, chiar a fost în anumite situații nedumerit, ajustându-și măsurile din când în când. În Suedia se înțelege foarte bine, oricât de sus ești, ești om și se poate greși.
  • Însă, suedezii își fac treaba foarte serios și pun în permanență mecanisme de feedback pentru a evalua ceea ce au făcut, ajustează în funcție de aceasta, și de asta lucrurile merg bine.
  • Sistemul de sănătate este performant și datorită faptului că există o relație extraordinar de directă între furnizorul de sănătate și pacient. Sistemul este descentralizat. 85% din medicină vine de la nivel local.
  • Medicina generală este placa turnantă a unui sistem de sănătate sănătos și într-adevăr, așa este. Numai că România nu a făcut niciodată treaba asta, iar Suedia o face.
  • Informatizarea – aici totul se lucrează în rețea. Nu poți avea un sistem de sănătate, în secolul XXI, care să nu fie integrat, să stai cu pixul pe hârtie.
  • Ar fi ilogic ca antiviralele să fie în farmacii. În Suedia nici un medic de familie nu prescrie un antiviral împotriva Covid, decât când vor fi aprobate cele specifice, precum Molnupiravir și Paxlovid.
  • Sistemul de sănătate românesc este guvernat de anumite dinastii și este foarte greu de răzbătut în mod cinstit. La un moment dat, am realizat că aștept degeaba o schimbare și am zis că plec.

”Chiar epidemiologul șef, arhitectul măsurilor luate, a fost în anumite situații nedumerit, ajustându-și măsurile din când în când. În Suedia se înțelege foarte bine, oricât de sus ești, ești om și se poate greși”

Ionuț Baiaș: ”Modelul suedez” de abordare a pandemiei de Covid-19 este unul care a stârnit numeroase contradicții, s-a discutat mult pe marginea lui, dacă e unul de succes sau unul inconștient. Până la urmă, cifrele arată că Suedia a traversat bine până acum această pandemie. Cum ați văzut dumneavoastră această abordare, ca medic generalist în Suedia?

Traian Negrea: Lucrurile stau în felul următor: lumea vorbește despre modelul suedez, o mare parte a Europei o face, dar noi aici nu am privit niciodată regulile și toate rutinele care au fost legate de sistemul de sănătate ca pe un model. Nimeni nu s-a gândit că vom avea un model. Ca toate țările, și Suedia a luat pandemia gândindu-se ce se poate face, reacționând pe moment. Suedezii sunt destul de relaxați și foarte sensibili cu libertățile omului, în ideea de a nu-l încorseta. S-au gândit că nu e așa o mare nenorocire, mai ales că aici, sistemul de ocrotire socială este foarte bine pus la punct. Nu au azile de bătrâni, dar au tot felul de locuințe sociale, și atunci, ei s-au gândit că aceste categorii, fiind cumva protejate și în special izolate de restul populației, nu și-au făcut așa o mare problemă. De asta au fost și foarte relaxați. Surpriza mare a fost că angajații, asta s-a aflat ulterior, cei care lucrau la bucătărie, infirmiere, etc, luând Covid, au început să-l ducă acolo, și astfel s-a răspândit între pacienții fiecărui centru de bătrâni, de aceea mortalitatea la vârstnici a crescut. După aceea, oamenii s-au adaptat, au început să interzică anumite lucruri, să apară anumite restricții. Dacă v-ați uitat, de la începutul pandemiei, modelul, deși în Suedia nu vorbim de un model al nostru, s-au luat niște măsuri, apoi acestea s-au tot ajustat.

”Suedezii își fac treaba foarte serios și pun în permanență mecanisme de feedback pentru a evalua ceea ce au făcut, ajustează în funcție de aceasta, și de asta lucrurile merg bine”

Ideea este că ceea ce a funcționat în Suedia și funcționează încă, este încrederea în instituțiile statului, ele făcându-și mereu treaba. Nu mă refer doar la sistemul de sănătate, ci la absolut tot, indiferent că este vorba de justiție, sport, ce vreți dumneavoastră. Dacă o astfel de instituție emite ceva scris în media, oamenii chiar fac ceea ce li se spune. De asta, când s-a spus stați acasă, s-a stat acasă, când li s-a spus să nu se ducă răciți la consultații, nu au făcut-o. Sistemul, în esență, este foarte bine articulat, atât pe partea de politici, cât și de servicii administrative. Este vorba de foarte multă încredere.

Dar, repet, nu există un model. Arhitectul măsurilor luate, epidemiologul șef, în colaborare cu un întreg grup de specialiști, chiar a fost în anumite situații nedumerit, ajustându-și măsurile din când în când. În Suedia se înțelege foarte bine, oricât de sus eșți, ești om și se poate greși. Dar, ceea ce a fost caracteristic și e de apreciat în țara asta, eu fiind în Suedia din 2015, am o experiență, este că oamenii își fac treaba foarte serios și pun în permanență mecanisme de feedback pentru a evalua ceea ce au făcut, ajustează în funcție de aceasta, și de asta lucrurile merg bine. Am fost foarte criticați de țările din zona nordică și până la urmă am avut cea mai mare rată de mortalitate. Toți au închis granițele pentru suedezi. Oamenii și-au văzut de treabă, neinterzicând, de exemplu, danezilor sau norvegienilor să intre în țară. Dar nici nu au aplecat urechea spre ceea ce se spunea.

Informatizarea – aici totul se lucrează în rețea. Nu poți avea un sistem de sănătate, în secolul XXI, care să nu fie integrat, să stai cu pixul pe hârtie

I.B. Care e rolul medicului de familie în Suedia, care a fost rolul medicului de familie în pandemie, și cum funcționează instituția, făcând o comparație cu România?

Traian Negrea: Voi începe cu instituția medicului de familie din România, care, vorba lui nenea Iancu Caragiale, ”este minunată, dar lipsește cu desăvârșire”. Voi continua în a vă spune că încă din facultate ni se spune la cursuri, la teorie suntem buni în România, că medicina generală este placa turnantă a unui sistem de sănătate sănătos și într-adevăr, așa este. Numai că România nu a făcut niciodată treaba asta, iar Suedia o face. Nu doar Suedia, același lucru se întâmplă și în țările vecine, dar suedezii chiar au înțeles acest aspect și anume că placa turnantă a unui sistem de sănătate bun, eficient, este medicina generală. Practic e nodul central, dacă vreți, totul pleacă de la medicul de medicină generală. Sistemul este creat de o asemenea manieră.

Mă întorc puțin la ceea ce înseamnă sistem. Informatizarea – aici totul se lucrează în rețea. Dacă se voia în 30 de ani o informatizare, cu lucrul în rețea, s-ar fi făcut și în România. Nu poți avea un sistem de sănătate, în secolul XXI, care să nu fie integrat, să stai cu pixul pe hârtie. Te afli în fața unui ecran, dai pacientului o foaie scoasă la imprimantă. Acesta se duce cu jalba aia în proțap la o altă unitate, bate la ușă și arată hârtia. Aici, lucrurile nu se întâmplă așa. Totul este în sistem. Eu stau în cabinetul meu, am un terminal, dacă vreau să dau o trimitere către un specialist din regiunea în care lucrez eu, Stockholm, o fac electronic.

Ca să revin, medicina de familie este foarte importantă în Suedia, mai mult chiar decât în Danemarca. Citeam într-o revistă medicală diferențele dintre sistemele de medicină generală în Danemarca și Suedia. Autorul făcea precizarea că inclusiv medicii danezi generalișți recunosc că cei suedezi fac mai mult. Poate uneori prea mult. Câteodată mă gândesc că vor ajunge medicii generaliști să opereze apendicită.

Practic, cetățeanul pacient, dacă are o problemă medicală, are două căi de acces. Una este către centrul de medicină primară, cealaltă este către centrul de urgență. Dumneavoastră dacă ați trăi în Suedia și ați avea o problemă de sănătate, nu aveți cum să ajungeți la un specialist decât fie prin mine, ca medic de familie, care lucrez la centrul medical, sau vă duceți direct la urgență.

Sistemul de sănătate este performant și datorită faptului că există o relație extraordinar de directă între furnizorul de sănătate și pacient. Sistemul este descentralizat. 85% din medicină vine de la nivel local

I.B. Când merge omul la medicul de familie încurajați trimiterile către investigații? Cât se așteaptă, spre exemplu, pentru o programare la RMN?

Traian Negrea: Depinde de RMN, de patologie. Luăm exemplul unui pacient în vârstă, la care te poți gândi la o artroză. Vine și se plânge, tu, ca medic îți dai seama că cel mai probabil este o artroză, care e o afecțiune cronică, nu este atât de avansată încât să-l vadă un ortoped, decât dacă se pune problema unei proteze și atunci este foarte limpede. Este la vârstă adecvată, ai toate datele, tabloul clinic vorbește despre asta. Fizioterapia este pe primul loc, un număr de săptămâni de fizioterapie. Totul este foarte bine prins în niște protocoale terapeutice și de urmărire la un nivel la care nu vă puteți imagina.

I.B. Cum se face prevenția în cabinetul medicului generalist? Câtă importanță i se acordă?

Traian Negrea: Prevenție se face foarte multă. Aici, sistemul de sănătate este performant și datorită faptului că există o relație extraordinar de directă între furnizorul de sănătate și pacient. Sistemul este descentralizat. În sarcina fiecărei regiuni- echivalentul județului în România-, a fiecărui consiliu regional, cade oferta de sănătate pentru populația din acea regiune. Deci nu vine nimic de la Stockholm, doar programele mari de diabet, de cancer. 85% din medicină vine de la nivel local, e o relație directă. Consiliul județean este angajatorul regiunii în ceea ce privește serviciile de sănătate. Dacă mă duc în altă regiune, mă angajează altă regiune. Totul se traduce într-un singur aspect: o foarte bună accesibilitate, din toate punctele de vedere, financiar, logistic. Datorită acestui mecanism, în care tu ca furnizor, consiliul județean, trebuie să oferi cetățeanului. Dacă nu îi oferi sprijin, a două oară, cetățeanul nu te mai votează. Tu, ca cetățean, poți arăta cu degetul spre cine nu-ți oferă. În România e o nebuloasă, nu există vinovați.

Ar fi ilogic ca antiviralele să fie în farmacii. În Suedia nici un medic de familie nu prescrie un antiviral împotriva Covid

I.B. Care a fost rolul medicului generalist în pandemia de Covid?

Traian Negrea: Făcând atât de multe, rolul medicului generalist a fost fix același. Au existat rutine în ceea ce privește pacienții cu suspiciune de infecție. În funcție de acestea, medicul a acționat.

I.B. Medicul de familie a participat la campania de vaccinare?

Traian Negrea: Aici, fiind placă turnantă, centrele de medicină primară au avut un rol important. În România nici nu există. Ce înseamnă un centru de medicină primară? Toate funcționează pe același principiu, indiferent de regiune. Există un număr de medici, un număr de asistente medicale, în cel mai rău caz un laborator de analize, centrele mai dezvoltate, cum este cel în care lucrez eu, au propria lor radiologie. Există psihoterapeuți, au chiropracticieni, psihologi. Aici se ia foarte în serios problema afecțiunilor psihologice. În felul ăsta, funcționează ca niște unități integrate. Pacienții se listează pe centru medical, nu pe medic. Se programează la consultații, cronicii sunt urmăriți, totul este foarte bine rutinat. Fiecare centru, chiar dacă el aparține regiunii, vrea să aibă cât mai mulți pacienți listați, pentru că în funcție de numărul de pacienți primește și bani. La un centru de medicină primară, dacă vii, dai 20 de euro consultația. O consultație nu e atât de ieftină, restul banilor până la suma finală îi plătește statul. Și, atunci, evident că interesul este să fie câți mai mulți pacienți. Se face un soi de reclamă, ”la centrul medical x oferim testări gratuite ale electrocardiogramei, pentru persoanele de la vârsta y”.

I.B. Actualul ministru al Sănătății, Alexandru Rafila, are o propunere de a băga antivirale în farmacii. Deși nu o spune în mod direct, ar dori ca și medicii de familie să poată prescrie. Nu știm despre ce antivirale este vorba. Cum e situația în Suedia?

Traian Negrea: Ar fi ilogic ca antiviralele să fie în farmacii. Remdesivirul nu este un antiviral pentru coronavirus. În Suedia nici un medic de familie nu va prescrie un antiviral împotriva Covid, doar dacă vor apărea pe piață aceste două ultime produse, vorbim de antiviralul de la Lagevrio, Molnupiravir, și de Paxlovid de Pfizer, când s-o întâmpla.

I.B. De ce ar fi rău, din punctul dumneavoastră de vedere, ca aceste medicamente să fie în farmacii?

Traian Negrea: Acestea două despre care am vorbit, sunt medicamente antivirale țintite împotriva coronavirusului. Pentru astea ar fi ok. De ce nu e ok că un alt antiviral, de tip Tamiflu, care e împotriva virusului gripal, să fie prescris de medicul de familie: la virusuri, antiviralul funcționează țintit pe virusul respectiv, nu funcționează ca la bacterii. Bacteriile se multiplică în corp extracelular și atunci e mai ușor de găsit substanțe chimice, precum antibioticele, împotriva lor. Virusurile se multiplică intracelular și este mult mai greu să ajungi intracelular cu cercetarea și să dezvolți medicamentul împotriva virusului. De aceea, antiviralul se dezvoltă țintit pe un virus, nu pe un grup similar. Nu se poate spune: ”am Tamiflu, care funcționează bine împotriva influenza, hai să vedem dacă are efect și împotriva corona”, nu, e o nebunie. O altă problemă pe care o au virusurile față de bacterii, acestea se apără împotriva substanțelor, producând mutații mult mai des decât produc bacteriile rezistență. De aceea și Remdesivirul este folosit doar în etapă spitalicească, dar cu foarte mare parcimonie. Rezultatele sale nu sunt fabuloase, pentru că Remdesivirul nu a fost creat pentru coronavirus. A fost inițial gândit împotriva virusului Ebola și a hepatitei.

I.B. Eventualele efecte secundare, dacă omul le-ar lua acasă, fără supraveghere medicală?

Traian Negrea: Efecte secundare majore nu sunt. Problema este lipsa eficienței. De aceea, toate antiviralele care au fost încercate nu au avut succes. S-a avut puțin noroc cu Remdesivirul. De asta, companiile mari s-au apucat să lucreze țintit, de aia au apărut Molnupiravirul și Paxlovidul. Acestea sunt țintite pe coronavirus.

”Imaginați-vă că 99% din atributele pe care le găsiți unui român, suedezul este fix invers. Noi suntem exuberanți, suedezul e rezervat, noi suntem aroganți, suedezul e în banca lui, noi suntem miștocari, suedezul…”

I.B. Spuneați la început, când ați descris pandemia din Suedia, sintetizând, că e vorba de suedezul care respectă regulile și de încrederea în autorități. Cum vi se pare că a fost reflectată pandemia în presa din Suedia și cum e reflectată în România? Sunt și suedezi care cred în teorii ale conspirației, cu proteste de stradă?

Traian Negrea: Să știți că acum, ca regulă generală, din toate punctele de vedere, stilul nordic este foarte diferit de tipologia mediteraneană, balcanică, mioritică. Imaginați-vă că 99% din atributele pe care le găsiți unui român, suedezul este fix invers. Noi suntem exuberanți, suedezul e rezervat, noi suntem aroganți, suedezul e în banca lui, noi suntem miștocari, suedezul habar nu are ce înseamnă să facă mișto și așa mai departe. În această situație, evident că oamenii nici nu au tendințele de a comenta, așa cum se întâmplă în România. Lor le-a lipsit exercițiul ăsta pe care noi l-am avut în comunism și care, din păcate, se perpetuează de 30 de ani. Se greșeau toate mecanismele și atunci tanti de la apartamentul 3 se pricepea și la o luxație, și la un antibiotic, bărbații și la fotbal, și la inginerie, și la reparat Dacia. În Suedia nu s-a întâmplat niciodată așa. Aici se știe un singur lucru. Ai o problemă? Te duci la specialist. E singurul lucru pe care îl știe. Am o amică, medic român, are o vorbă, o zice în sensul bun: “suedezilor nu le e rușine să recunoască că sunt proști”. Am avut situații cu români educați care s-au contrazis cu mine pe teme medicale, ei fiind specialiști în IT, economie etc. Eu mă uităm la ei și nu-mi venea să cred, era dezarmant. Noi așa am fost formați, e o treabă de educație, durează generații.

I.B. Vă surprinde amploarea fake news-ului pe această temă și a neîncrederii în medici în România?

Traian Negrea: În Suedia nu există neîncredere în medici, dimpotrivă, există o totală încredere… Da, am fost surprins de ce se întâmplă în România, pentru că până la urmă, chiar dacă multe din instituțiile românești au cam dat chix de 30 de ani încoace, ca medic, în perioada pandemiei, oamenii chiar au încercat să facă lucrurile bine, și în principiu, le-a cam ieșit. Numai că știți cum s-a întâmplat acuma în pandemie?! Ca în povestea cu lupul. După ce ai strigat de multe ori lupul, nu te mai crede nimeni. Cam așa s-a întâmplat cu Ministerul Sănătății. Măsurile luate au fost logice, au fost normale în conformitate cu sistemul românesc. Nu au fost niște aberații. Bun, că ele s-au transmis într-un stil hei-rupist românesc …până la urmă nu au fost rele, cu intenție. Eu mă uit pe comentariile oricărui tip de articol, nu vorbim de pandemie acum. Mă uit pe Facebook foarte mult. Nu contează știrea, majoritatea sunt comentarii cu miștouri, blazare, superficialitate.

”Sistemul de sănătate românesc este guvernat de anumite dinastii și este foarte greu de răzbătut în mod cinstit. La un moment dat, am realizat că aștept degeaba o schimbare și am zis că plec”

I.B. Există șpagă în sistemul medical suedez?

Traian Negrea: Nu există așa ceva.

I.B. De ce credeți că medicul român mai ia șpagă și acum, după măririle de salarii?

Traian Negrea: Chestia cu mărirea de salariu e o copilărie. Faptul că s-a mărit salariul nu înseamnă ceva mai bine. Gândiți-va că dacă ai mărit salariul, mi l-ai mărit mie, ca medic. Să va dau un exemplu. Am un amic care avea medicină la bază și lucrează în sistemul medical și mi-a spus, surprinzându-mă total neplăcut: “Nu e greu în România, dacă am o problemă, sun la un spital, am relații”. Este adevărat, dar asta o putea face el, care lucrează în domeniu. De imaginat că în locul lui este nea Costache de la țară, are o problemă și stă cu șapca în mână. Ce poate să facă? Nea Costache din Suedia, de la țară, are parte de același tratament ca și cel de la oraș, fără nici o intervenție, pilă, etc. Și asta datorită sistemului foarte eficient care funcționează peste tot la fel. Se primesc și aici cutii de bomboane, buchete de flori, dar atât.

I.B. Cum ați ajuns în Suedia și cum v-ați adaptat acolo?

Traian Negrea: Am ajuns cum au ajuns foarte mulți dintre cei care am terminat medicina. Am sperat că lucrurile se vor schimba, dar asta nu se va întâmpla niciodată. Sistemul de sănătate românesc este guvernat de anumite dinastii și este foarte greu de răzbătut în mod cinstit. La un moment dat, am realizat că aștept degeaba o schimbare și am zis că plec. Nu am plecat la nimereală. Eu de mic am privit țările nordice cu fascinație, pentru mine nordul a fost mereu de un exotism aparte. De mic am citit mitologie nordică. Încet, încet, treburile astea s-au dezvoltat. Am în familie o mătușa arhitect, îmi place stilul nordic în arhitectură. Când te pasionează ceva, încet te duci în direcția aia.

I.B. V-ați întoarce în România?

Traian Negrea: Nu. Aș fi tentat să spun că m-aș întoarce ”dacă”…, dar știu foarte clar că acest lucru nu se va întâmpla și atunci, clar nu. Am o singură viață, pentru că nu s-a întors nimeni să ne spună cum e dincolo… Nu sunt o excepție, suntem promoții întregi care am plecat. Eu aș fi rămas în România, dorind să fac treabă în țară mea, dar mi s-a refuzat, datorită sistemului, nepotismului….

spot_imgspot_img