Jocurile de noroc sunt puternic asociate cu sărăcia. Oamenii din zonele defavorizate pariază mai riscant. În România, industria păcănelelor și pariurilor este și cea care cheltuiește mai mult pe publicitatea online

spot_img

Știri din aceeași categorie

DISTRIBUIE!

​România are peste 13.600 de săli de joc. Iar studiile europene recente arată că oamenii din zonele defavorizate sunt dintre cei mai expuși la un consum riscant la pariuri. E o oglindire a realității că povara dependenței sau a consumului problematic de jocuri de noroc se resimte mai puternic în rândul populațiilor sărace și accentuează inegalitățile sociale deja existente.

Jocuri de norocFoto: Matvii Mosiahin | Dreamstime.com

  • Persoanele din zonele defavorizate sunt mai predispuse să parieze pe cote mai mari, cu o perspectivă mai mică de succes. „Cei mai vulnerabili sunt ademeniți și exploatați”.
  • Studii din toată lumea indică faptul că veniturile caselor de pariuri vin nu doar de la cei care pierd cel mai mult jucând, ci și disproporționat de la cei care nu-și permit să amortizeze aceste pierderi.
  • Finlandezii au încercat monopolul de stat, dar nu a fost o soluție pentru toate riscurile socioeconomice asociate jocurilor de noroc.

Cinci din primele zece firme din România care au cheltuit cel mai mult cu publicitatea online în 2023 sunt companii de pariuri și jocuri de noroc, potrivit monitorizării BRAT. Iar împreună, acestea dau o cotă de piață de 22,1%. Omniprezența reclamelor la pariuri în mediul online vine într-un context în care multiple studii indică o corelație între jocurile de noroc și accentuarea sărăciei.

„Una dintre puținele oportunități de avansare financiară”

Cu cât cartierul în care locuiești este mai sărac, cu atât riscul să ai probleme cu jocurile de noroc este mai mare, arăta un studiu al Institutului de Cercetare a Adicțiilor de la Universitatea din Buffalo, realizat în 2014.

Pe baza unor interviuri telefonice cu 5.000 de americani, cu vârste cuprinse între 14 și 90 de ani, studiul constata că oamenii din cartierele cu cele mai ridicate niveluri de sărăcie concentrată aveau un risc dublu să aibă un consum problematic de jocuri de noroc decât cei din cele mai bogate cartiere. „Jocurile de noroc pot fi văzute ca una dintre puținele oportunități de avansare financiară și, probabil, oferă o atracție ca mijloc de a câștiga bani cu ușurință”, comenta John W. Welte, cercetător senior la Universitatea din Buffalo, în legătură cu studiul publicat în Journal of Behavioral Addictions.

Este doar una din cercetările numeroase care au scos în evidență relația complexă dintre pariuri/jocuri de noroc și sărăcie/inegalitate socială.

La o concluzie similară au ajuns, în urmă cu trei ani, și cercetători de la University of Liverpool și Centrul Național de Cercetare Socială din Marea Britanie.

Potrivit acestei cercetări, e mai probabil ca oamenii din cartierele defavorizate să joace la cazinouri online, dar și să facă pariuri cu cote foarte riscante.

În 2021, o analiză sistematică a 27 de studii realizate în diferite țări arăta că problemele cu jocurile de noroc sunt corelate cu mai multe măsuri ale sărăciei, inclusiv:

  • instabilitatea privind locuirea
  • dezavantaje legate de cartierul de reședință.

Cei cu venituri mai mici cheltuiesc proporțional mai mult pe jocuri de noroc

Dacă ne uităm strict la sume, cheltuielile cu jocurile de noroc tind să crească odată cu venitul jucătorului. Însă persoanele cu venituri mai mici cheltuiesc o proporție mai mare din bugetul lor total pentru jocurile de noroc, conform unui studiu finlandez publicat în 2018.

În mod similar, daunele cauzate de jocurile de noroc par să fie asociate cu venituri individuale sau ale gospodăriilor mai mici, cel mai probabil din cauza capacității mai reduse de a absorbi pierderile financiare.

Cu alte cuvinte, daunele financiare legate de jocurile de noroc îi afectează pe cei care au cele mai puține resurse pentru a le face față. Aceștia ajung să suporte cea mai mare parte a poverii costului economic al jocurilor de noroc. Astfel, jocurile de noroc pot acționa pentru a crește inegalitatea socială și sărăcia, explică pe larg o echipă internațională de cercetători în cartea „Setting limits: Gambling, Science and Public Policy”.

Cei cu venituri mici continuă să joace și în crizele economice

Acest efect este accentuat de anumite comportamente de consum reliefate în alte cercetări. De exemplu, deși ratele de participare la jocurile de noroc în grupurile cele mai bogate au scăzut în perioadele de recesiune, ratele din comunitățile defavorizate stagnau, arăta un studiu realizat în Noua Zeelandă în 2014. Acest lucru sugerează că persoanele mai puțin înstărite ar fi mai predispuse la jocuri de noroc în perioadele de stres economic.

În același studiu, persoanele din grupurile cele mai defavorizate au fost de 4,5 ori mai susceptibile de a se confrunta cu certuri sau probleme legate de bani din cauza jocurilor de noroc.

Dimensiunea problemei

Dimensiunile problemei sunt copleșitoare, din cauza răspândirii fără precedent a fenomenului.

Aproximativ 4,2 miliarde de oameni joacă jocuri de noroc cel puțin o dată pe an. Iar un studiu recent realizat în 44 de țări a arătat că 56% dintre cei intervievați au jucat cel puțin o dată în ultimele 12 luni.

Doar în Marea Britanie, Comisia de jocuri de noroc estima, în 2019, că 2 milioane de oameni din UK suferă într-un fel sau altul din cauza problemelor cu jocurile de noroc.

În România, instituțiile nu au realizat niciun studiu legat de numărul dependenților sau persoanelor afectate de consumul problematic de jocuri de noroc.

Avem peste 13.600 de săli de joc

Singura cifră vine dintr-un studiu comandat de industrie în 2016, care estima că ar fi în jur de 98.000 de jucători cu probleme acum 8 ani, conform Libertatea.

O idee despre prevalența consumului o dă însă numărul foarte mare de săli de jocuri de noroc: peste 13.600 în anul 2021, potrivit Ministerul de Finanțe, citat de G4media. Adică o sală la aproximativ 1.100 de persoane adulte.

Veniturile din jocuri de noroc, ca o „taxă regresivă”

Deoarece jocurile de noroc tind să adune fluxuri financiare mai mari din rândul persoanelor cu cele mai mici venituri, sumele încasate de guverne din jocurile de noroc pot fi considerate „taxe regresive”.

Taxa regresivă înseamnă că acei contribuabilii cu venituri mici plătesc o parte disproporționată a sarcinii fiscale, în timp ce contribuabilii cu venituri medii și mari suportă o sarcină fiscală relativ mică.

Același studiu al Universității din Liverpool arăta că majoritatea sumelor pierdute de jucători sunt mici, dar 70% dintre veniturile caselor de pariuri și companiilor de jocuri de noroc provin, de fapt, de la cei 5% consumatori cu pierderile cele mai mari.

Proporția e și mai impactantă în rândul pariurilor sportive. 86% din veniturile caselor de pariuri sportive veneau de la cei mai mari pierzători, explica The Guardian, citând studiul.

Și în acest caz, persoanele din zonele defavorizate erau mai predispuse să parieze pe cote mai mari, cu o perspectivă mai mică de succes. „Cei mai vulnerabili sunt ademeniți și exploatați de o industrie motivată în întregime de profit”, declara, la publicarea studiului, parlamentara laburistă Carolyn Harris.

Experimentul finlandez. Niciun monopol de stat nu a putut proteja de efectele negative ale jocurilor de noroc

În Finlanda, jocurile de noroc sunt organizate ca un monopol guvernamental. Profiturile obținute astfel sunt folosite pentru finanțarea asistenței sociale și a sănătății, a culturii și artei, a sportului, a veteranilor de război, a științei, a tineretului și a creșterii cailor. Funcționarea multor organizații neguvernamentale se bazează, de asemenea, pe veniturile din jocurile de noroc.

Cu toate acestea, Legea Loteriei, care stă la baza legislației finlandeze privind jocurile de noroc, nu poate interzice companiilor străine să ofere servicii de jocuri de noroc online, iar participarea pe site-uri străine este legală. Pe lângă numărul foarte mare de site-uri de jocuri de noroc disponibile, Finlanda dispune de o ofertă excepțional de largă de aparate de joc, care pot fi găsite în supermarketuri, chioșcuri, benzinării, cafenele etc.

Până la două treimi din bani veneau de la persoane cu dependențe sau consum riscant de jocuri de noroc

În prezent, Finlanda este singurul stat din UE cu monopol guvernamental asupra jocurilor de noroc. Totuși, în octombrie 2023, finlandezii au anunțat că vor renunța și ei la acest monopol, după ce nici această politică publică nu s-a dovedit de succes în ținerea sub control a consumului problematic.

Chiar dacă profiturile au fost reinvestite în cauze benefice pentru societate, problemele dependenței sau a riscurilor financiare și sociale asociate consumului de jocuri de noroc nu au putut fi combătute eficient.

Mai exact, peste 40% din profiturile aduse de jocurile de noroc (în 2019) veneau de la persoane cu consum problematic.

Mai există un fenomen de tip cluster, în sensul că un grup mic de jucători (2,5%) aduceau în jur de jumătate din veniturile din jocuri de noroc – o situație similară cu cea descrisă în studiul britanic.

Iar în rândul acestor consumatori de înaltă intensitate, până la două treimi din bani veneau de la persoane cu dependențe sau consum riscant de jocuri de noroc, conform statisticilor din 2020.

Cei care beneficiază de asistență socială sunt dintre cei mai expuși la un consum riscant la pariuri

Cercetătorii finlandezi au arătat că, între jucători, cei care beneficiază de asistență socială sunt mai predispuși la un consum riscant, inclusiv dependență de jocurile de noroc.

În plus, o treime din finlandezii cu consum problematic de jocuri de noroc primeau o formă sau alta de beneficiu social, ceea ce indica faptul că aceste plăți sociale ajungeau să fie cheltuite parțial cu jocurile de noroc.

Având în vedere că sumele date de asistența socială sunt mici, cel mai probabil era că oamenii redirecționau acești bani de la cheltuieli esențiale de zi cu zi (ca alimente sau facturi). Un astfel de fenomen creștea inegalitatea și sărăcia, explicau cercetătorii finlandezii.

Cu alte cuvinte, multiple studii realizate la nivel internațional arată că veniturile caselor de pariuri și companiilor de jocuri de noroc (chiar și atunci când sunt administrate de stat, ca în Finlanda) vin nu doar de la cei care pierd cel mai mult jucând, ci și disproporționat de la cei care nu-și permit să amortizeze aceste pierderi.

spot_imgspot_img