Kalașnikovul energetic rusesc la tâmpla Moldovei și ajutorul românesc

spot_img

Știri din aceeași categorie

DISTRIBUIE!

URSS-ul și dincoace de 1991, Federația Rusă, au subjugat energetic Republica Moldova. Războiul hibrid plănuit de ruși se manifestă cel mai atroce zilele acestea în Moldova din cauza distrugerii infrastructurii energetice ucrainiene, infrastructură de care Moldova depinde încă. Zilele trecute sistemul energetic moldovenesc a sucombat deoarece este lipsit de capacități de producție de energie electrică și de lipsa resurselor și surselor de gaze naturale. Câteva raioane din nord nu au avut de unde să se alimenteze cu energie electrică.

Cosmin Gabriel Pacuraru Foto: Arhiva personala

Situația este dezastruoasă. Modova consumă cam 1 miliard de metri cubi de gaze anual (1 mmc / an). Comparativ cu România, Republica Moldova consumă de 11 ori mai puțin. Dacă ar avea propriile capacități de producție de energie electrică nevoia ar crește până la 1,5 mmc / an deoarece industria nu este prea dezvoltată. Astăzi România produce 10 mmc / an dar consumă puțin peste 12 mmc / an. Sursa de gaze din Moldova până acum nu mult timp a fost Federația Rusă în proporție de 100%.

Transportul, distribuția și furnizarea de gaze sunt gestionate de compania națională Moldovagaz și subsidiarele acesteia. Problema este că Moldovagaz este o companie deținută în proporție de 50% de Gazprom, la care se adaugă 13,44% ale autorităților autoproclamatei republici transnistrene. Deci controlul este deținut de Federația Rusă.

Cea mai bună decizie a autorităților românesti a fost cand s-a decis ca Transgazul să construiască un interconector și o nouă structură de transport de gaze ce provinde din România. Vestmoldtransgaz a fost achizitionat de Transgaz, vestea bună fiind că în societatea moldoveneasca mai este actionar cu 25% și BERD. Această societate însă nu acoperă decât o mică parte din aprovizionarea teritoriului neputând încă prelua totala aprovizionare cu gaze din România.

La începutul lunii noiembrie, Moldova primea din Federația Rusă numai 51% din necesarul de gaze contractat.

Pentru energia electrică situația este la fel de complicată. Pe teritoriul transnistrean se află o mare termocentrală, cea de la Cuciurgan, de 2500 MW, care se află în proprietatea concernului rusesc RAO EAS. Tot în autoproclamata republică transnistreană, la Dubăsari mai este o capacitate de 46 MW. Pe partea dreaptă a Nistrului se află câteva capacități mici de productie: la Chișinău, Termoelectrica poate asigura doar 300 MW, La Bălți mai există o capacitate de 35 MW la care se adaugă încă 100 MW din capacități mici împraștiate pe teritoiul Republicii Moldova.

Pe surse de materii prime, există posibilitatea ca termocentralele enumerate să se aprovizioneze cu gaz (capacitatea de 2000 MW), cărbune (capacitatea de 1000 MW) sau păcură (capacitatea de 2180 MW). La acestea se adaugă 64 MW pe hidro și 4 MW pe regenerabile.

Din punct de vedere tehnic, standardele de funcționare ale sistemului electric au fost, până imediat după începerea războiului, cele rusești, Moldova și Ucraina fiind cuplate la sistemul de transport a Comunității Statelor Independente (CSI). Astăzi funcționează în sincron cu sistemul european ENTSO-E, ceea ce face ca sistemul moldovenesc să se poată interconecta și cu România și cu Ucraina.

Cu alte cuvinte pe malul drept al Nistrului de produce aproximativ 15% din necesar, ceea ce înseamnă cam 0,836 TWh / an. Romania și trebuie sa compenseze restul de până la 5,5 TWh / an, adică aproximativ 4,7 TWh / an. Calculând, înseamnă că media de capacități disponibile (și de interconectare) pentru a suplini deficitul moldovenesc ar fi 42 MWh. Fiind o medie, probabil că maximul în sezonul rece este de 235 MWh, conform declarației ministrului moldovean al dezvoltării, Andrei Spanu. Nu este mult, dar atât timp cât România nu își poate asigura singură necesarul de consum, deci importă, azi este imposibil ca Romania să asigure securitatea energetică (pe energie electrică) a Moldovei.

Problema energetică moldovenească înseamnă și prețul energiei: gazul s-a scumpit de mai mult de șase ori față de prețul din noiembrie 2021. Acest fapt duce și la scumpirea energiei electrice. Termocentrala de la Cuciurgan a redus mai mult de jumătate aprovizionarea cu energie electrică. Dacă înainte 70% din importuri erau asigurate de centralele de pe malul stang (din Transnistria), astăzi din lipsa de gaze, importurile sunt asigurate doar în proporție de 27%. Cererea neacoperită duce la mărirea prețurilor. Creșterea prețurilor duce la micșorarea consumului. Astfel consumul de gaze s-a redus dramatic cu 57% și cel de energie electrică cu 14%.

De câteva zile Moldova cumpără energie din piața românească. Hidroelectrica vinde în Moldova la un preț convenabil ambelor părți, preț aproape dublu decât cel subventionat către populație: 450 lei / MWh. Efortul României acoperă 90% din consum, ceea ce este un record.

Probleme există: interconexiunile cu Moldova trec prin Ucraina. La momentul redactării textului (21 nov. 2022) România exporta spre Moldova prin Ucraina prin Isaccea – Vulcanesti și prin Porubnoe aproximativ 250 MW. Riscurile sunt mari deoarece trecând prin teritoriul ucrainian, liniile de transport pot fi avariate de rachetele sau dronele rusești.

Se dorește ca pe viitor conexiunea să se facă direct pe granița româno – moldovenească. Pentru această conexiune Statele Unite au acordat un ajutor substanțial Moldovei în valoare de 20 milioane de dolari, materializat în echipamente de gestiune a transferului de putere.

Pentru aprovizionarea cu gaze, guvernul de la Chisinau a incheiat contracte de suplimentare a importurilor și cu Grecia și Turcia, cu transport prin interconectorul bulgar, deoarece se așteptă ca Gazpromul să întrerupa total legatura cu Moldova. Gazele pot ajunge în România prin cele două interconectoare cu Bulgaria: Negru Vodă și Giurgiu – Ruse. Mai departe putând ajunge în Moldova ori pe la Iași – Ungheni ori pe la Isaccea către Vulcănești. Citeste intregul articol si comenteaza pe Contributors.ro

spot_imgspot_img