La 17 ani, în clasa a doua – Esential

Ahmed, un băiat kurd venit în România din Irak, are 17 ani și este în clasa a doua, în programul „A doua șansă” (deși el nu a avut nici „prima șansă” aici). „Din neglijența persoanelor reponsabile și pentru că nu a avut documente din țara de origine care să-i ateste studiile, acest băiat ar trebui să termine școala primară peste 10 ani (fiindcă are cursuri doar 2 ore pe săptămână, potrivit programului), deci abia la 27 ani ar putea intra la liceu. Până atunci Ahmed nu se poate califica, angaja, nimic, el nu există!”, povestește Rodica Novac, Project Manager al Fundației Terre des hommes în România. Paradoxul este că Ahmed vorbește foarte bine româna, spre deosebire de alți copii veniți aici, care nu au suficient sprijin în învățarea limbii.

La finalul anului 2019 erau 15.794 de tineri (sub 19 ani) veniți din alte țări cu drept de ședere în România, potrivit Inspectoratului General pentru Imigrări. Iar motivele pentru care mare parte dintre acești minori sunt în România variază (de la război sau situații care le pun viața în pericol acasă, la reîntregirea familiei, familii mixte etc). Cert este că rareori ei sunt cei care aleg să fie aici și că deseori ei sunt deja parte dintr-o poveste tristă din care doar educația îi poate salva. Legea Educației Naționale prevede, de altfel, că și ei au tot dreptul la educație fără niciun fel de discriminare, însă realitatea este departe de teorie.

Cine sunt acești copii?

Preocupările Fundației Terre des hommes se îndreaptă în special către copiii și tinerii migranți* proveniți din state non-Europene, solicitanți de azil sau beneficiari ai unei forme de protecție internațională. Dacă presupunem că elevii și studenții veniți pentru studii nu au probleme mari de integrare, rămân totuși aproximativ 12.000 de copii migranți ** care sunt puși în fața unor obstacole precum lipsa actelor de studii, necunoașterea limbii române sau care pierd ani de studiu din cauza refugiului și a condițiilor din țările de origine sau de tranzit, au dificultăți în adaptarea la noul context social, cultural și educațional și sunt discriminați pe parcursul șederii în România. Țara noastră este destinație pentru peste 10.000 de copii și tineri care au nevoie de măsuri afirmative, finanțate de la bugetul de stat, care să le garanteze exercitarea dreptului la educație.

Mai multe cifre aici

*Notă 1 Migrant nu este un termen uzual în română, însă a fost folosit ca „termen umbrelă”, pentru a include include solicitanții de azil, beneficiarii de protecție internațională, străinii (resortisanții din țări terțe), apatrizii. Migrant se referă la persoana care se îndepărtează de locul său de reședință obișnuită, temporar sau permanent, și pentru o varietate de motive.

**Notă 2: Cifrele au fost furnizate pentru Fundația Terre des hommes de către Inspectoratul General pentru Imigrări, deoarece Ministerul Educației și Cercetării nu colectează și nu publică niciun fel de date statistice cu privire la accesul minorilor străini, solicitanți de azil și beneficiari ai protecției internaționale în sistemul public de educație și nici date cu privire la participarea școlară a acestora.

Ascultați cum copiii români și migranți fac schimb de visuri

„Am mers la școală și nu înțelegeam nimic. Profesorii mi-au spus să citesc ceva în română (cu voce tare), dar am spus că nu pot. Iar profesoara a zis <Arabii vin aici și dau bani să facă ce vor…>. Eu nu am înțeles atunci nimic, că nu știam românește, doar am zâmbit”.

Câțiva dintre copiii și tinerii străini implicați în proiectele Fundației Terre des hommes au fost încurajați de colegii lor români să povestească despre aceste probleme, dar și despre cum își imaginează viitorul lor în acest videocast numit „Visurile copiilor fără țară”.

Versiunea engleză aici

Problemele copiilor și tinerilor veniți din state non-Europene

  • Copiii migranți sunt înscriși la școală în clase inferioare vârstei lor (chiar și cu 4 ani școlari mai puțin)
  • În anul în care sunt doar audienți, copiii migranți nu au acces la manuale, rechizite, burse, programe de tipul „Laptele si cornul”.
  • Sunt excluși din învățământul la distanță, nefiind eligibili pentru tablete gratuite (distribuite de Ministerul Educației)
  • Unii dintre ei au depășit vârsta învățământului obligatoriu, iar programul „A doua șansă” nu este adaptat pentru ei; nu beneficiază de burse de studiu și alte ajutoare

Cine și ce poate face pentru ei?

Există măsuri care pot îmbunătăți performanța școlară, dar ele nu sunt puse în practică în mediul școlar din România : dezvoltarea unor scheme de mentorat și mediere culturală, furnizarea de informații despre mediul școlar, implicarea părinților, asigurarea sprijinului lingvistic suplimentar.

Legea Educației Naționale prevede că statul garantează minorilor care solicită sau au dobândit o formă de protecție în România, minorilor străini și minorilor apatrizi drepturi egale de acces la toate nivelurile și formele de învățământ preuniversitar și universitar, precum și la cele de învățare pe tot parcursul vieții, fără nicio formă de discriminare. Prin urmare Fundația Terre des hommes solicită, printre altele :

  • Înscrierea copiilor și tinerilor audienți în Sistemul Informatic Integrat al Învățământului din România (SIIIR) pentru ca aceștia să aibă acces la manuale, mobilier școlar, rechizite, burse sociale etc.
  • Implicarea profesorilor de sprijin în vederea susținerii copiilor și tinerilor migranți
  • Un program național pentru integrarea copiilor și tinerilor migranți în sistemul educațional
  • Simplificarea procedurilor și eficientizarea procesului de recunoaștere a diplomelor de studii
  • Organizarea cursurilor de limba română în toate orașele importante ale țării care au un număr semnificativ de străini/ migranți.
  • Adaptarea Programului ”A doua șansă” sau un curriculum adaptat pentru cetățenii străini

Detalii și întregul demers de advocacy al Fundației Terre des hommes găsiți la acest link.Material realizat în cadrul proiectului regional „Mentoring for Integration of third country national children afected by migration” (MINT) (ian. 2019-feb. 2021) al Terre des hommes Romania, co-finanțat de Uniunea Europeană, prin Fondul pentru Azil, Migrație și Integrare. Proiectul MINT are obiectivul general de a asigura integrarea cu succes în societățile gazdă a copiilor și tinerilor migranți care locuiesc în țările vizate, prin pilotarea unui model de mentorat inovator și replicabil. Conținutul acestui material reprezintă doar opiniile autorului și este responsabilitatea sa exclusivă. Comisia Europeană nu acceptă nicio responsabilitate pentru utilizarea informațiilor pe care le conține.

Acest demers aparține delegației române a Terre des hommes, cea mai importantă organizație elvețiană de protecție a drepturilor copilului. Aceasta activează în România de 28 de ani în trei domenii prioritare: Protecția și promovarea drepturilor copiilor prin întărirea sistemului de protecție, Sprijinirea copiilor afectați de migrație și Sprijinirea copiilor aflați în contact cu legea.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *