Lipsa de fier la copii are efecte pe termen lung, dacă nu este tratată! Ce semne are și cum se corectează

spot_img

Știri din aceeași categorie

DISTRIBUIE!

Lipsa fierului din organism determină un tip de anemie numită anemie feriprivă, aceasta fiind o afecțiune frecvent întâlnită mai ales în rândul copiilor mici, cu vârste între trei luni și doi ani, dar și în perioada de creștere rapidă, din adolescență. Aceasta se instalează atunci când organismul nu dispune de suficient fier pentru a produce hemoglobină, o proteină din structura celulelor roșii care le permite să transporte oxigenul în întregul organism.

Alimente bogate in fierFoto: © Tatjana Baibakova | Dreamstime.com

Anemia prin deficit de fier este cauzată în cele mai multe situații de o dietă săracă în fier, însă mai pot exista și alte cauze. De exemplu, în perioadele de creștere rapidă la sugari (puseele de creștere) și adolescenți, organismul are nevoie de mai mult fier și globule roșii, insuficiența acestuia determinând anemia. Chiar dacă în cazuri mai rare în rândul copiilor, anemia poate fi cauzată și de unele anomalii ale tractului digestiv, care limitează absorbția fierului, sau de leziuni gastrointestinale, situație în care prin pierderea de sânge scade și nivelul de fier.

Riscuri pe termen lung

Potrivit experților Institutului pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului „Prof. Dr. Alfred Rusescu, anemia feriprivă instalată în primii ani de viaţă are efecte şi pe termen lung. Sugarii care au fost anemici la vârsta de un an, au întârziere în dezvoltarea psihomotorie, iar la vârsta şcolară, au performanţe scăzute la abilităţile lingvistice, motorii şi de coordonare, precum şi un coeficient de inteligenţă mai redus cu 5-10 puncte. Din literatura de specialitate reiese de asemenea, că anemia feriprivă poate influenţa negativ statusul emoţional afectând interacţiunea socială.

Cauzele anemiei feriprive la copil sunt reprezentate de alimentația artificială prelungită cu lapte de vacă sau preparate din lapte praf, alimentația excesivă cu făinoase (împiedică absorbția fierului), absența cărnii din alimentație, prematuritatea, diversificarea incorectă și tardivă, diareea cronică, malnutriția, parazitozele intestinale sau – la nou născut – sângerările din cordonul ombilical, mai spun specialiștii IOMC.

Semne că un copil ar putea avea anemia feriprivă

Suspiciunea de anemie prin deficit de fier apare odată cu apariția simptomelor. Acestea includ apatie și oboseală la supt (în cazul sugarilor), somnolență, iritabilitate, apetit capricios, transpirații abundente, piele palidă, lipsită de elasticitate, și curbă ponderală staționară (copilul nu câștigă în greutate). Prezența acestor simptome ar trebui să alerteze părintele și să se adreseze pediatrului sau medicului de familie.

Pentru confirmarea diagnosticului, acesta va recomanda efectuarea unei analize a sângelui (hemogramă completă), care va evidenția numărul de globule roșii din sânge și va putea concluziona dacă nivelul acestora este unul normal. De asemenea, tot din sânge, se vor efectua teste de evaluare a nivelului fierului: feritina serică, sideremia, capacitatea totală de legare a fierului și/sau transferina.

Suplimentarea cu fier din alimentație și suplimente

Introducerea în dietă a alimentelor cu un conținut mare de fier este prima măsură care are ca scop creșterea nivelului acestuia în organism. În alegerea alimentelor se va ține însă cont, bineînțeles, și de vârsta copilului, respectiv de etapa diversificării în care acesta se află.

Alimentele bogate în fier sunt spanacul, broccoli, sfecla, fasolea păstăi, conopida, mazărea, lintea, cartofii, fructele uscate (stafide, curmale, smochine, caise, merișoare, prune), nucile, arahidele, orezul brun, ovăzul, ficatul de pui si vita, carnea de curcan, peștele (sardine) și ouăle.

Este important de subliniat că pentru o bună absorbție a fierului în organism este necesară prezența vitaminei C, prin urmare este important și modul în care aceste alimente sunt combinate. Astfel, se recomandă concomitent și consumul de alimente care conțin vitamina C, cum ar fi roșiile, ardeiul gras, pătrunjelul, guliile, varza de Bruxelles, portocalele, kiwi, pomelo sau papaya.

De asemenea, important este și modul de gătire, astfel încât nici fierul și nici vitamina C să nu se piardă. Cea mai mare cantitate de fier din carne se pierde la fierbere, fierul trecând în apă. De aceea, pentru a fierbe carnea e bine să respectăm câteva reguli: bucățile ar trebui să fie relativ mari, iar cantitatea de lichid trebuie să fie mică. Dar, consumând și apa în care a fiert carnea, fierul pierdut va fi recuperat. Prin urmare, supele și ciorbele cu carne sunt o bună sursă de fier.

În privința vitaminei C, fierberea într-o cantitate mică de apă și consumarea lichidului în care au fiert alimentele rămâne valabilă. Este de preferat ca legumele să fie fierte în coajă și consumate cât mai repede după gătire, deoarece cantitatea de vitamina C continuă să scadă atunci când mâncarea este expusă la aer. Dacă este posibil, porționați legumele după ce au fost gătite și nu înainte, legumele gătite întregi păstrând mai multe substanțe nutritive decât cele tăiate bucăți.

Anemia feriprivă ușoară este deci tratată de obicei prin consumul unei diete bogate în fier, iar în alte cazuri poate fi necesară administrarea de suplimente orale de fier.

Potrivit unui studiu efectuat în 2017, corectarea deficitului de fier, tratamentul anemiei cu fier oral la copiii de școală primară, are ca rezultat și obținerea de beneficii în ceea ce privește performanțele cognitive ale acestora. Anemia feriprivă nu poate fi corectată peste noapte prin suplimentarea orală, dar, în general, un copil va începe să se simtă mai bine la o săptămână după ce începe suplimentele orale. Cu toate acestea, poate dura săptămâni sau luni pentru a umple rezervele de fier ale organismului.

Sursa foto: Dreamstime.com

spot_imgspot_img