Cetățenii din Ungaria au început să voteze duminică dimineață într-un scrutin parlamentar crucial pentru viitorul țării și urmărit cu mare atenție în UE, la Washington și Moscova.
Alegerile parlamentare care au loc duminică în Ungaria reprezintă cea mai mare provocare pentru guvernul premierului Viktor Orbán, după 16 ani la putere, mai multe sondaje sugerând că partidul său, Fidesz, ar putea fi învins de gruparea de opoziție Tisza, condusă de politicianul Péter Magyar, care ar prelua în acest caz guvernarea.
Cel mai longeviv premier din UE, Orbán, care a promovat în mod explicit un „stat iliberal” ca model pentru alți reprezentanți ai dreptei radicale naționaliste, a insistat totuși până în ultimul moment că va câștiga și această rundă de alegeri.
Alegătorii vor vota un nou parlament cu 199 de locuri – 106 deputați fiind aleși din circumscripții uninominale, iar 93 pe bază de liste naționale de partid.
Urnele pentru crucialul scrutin s-au deschis la ora locală 06:00 și se vor închide la 19:00 (ora 20:00, ora României). Nu va exista un exit-poll tradițional, dar primele rezultate parțiale vor apărea pe parcursul serii, iar rezultatele finale ar putea să fie disponibile mai târziu, în cursul nopții.
În vreme ce opoziția conduce în sondaje, unii comentatori au avertizat că sistemul electoral și tenacitatea Fidesz fac ca rezultatul final să fie ceva mai greu de anticipat.
Ce arată ultimele sondaje
„Partidul premierului maghiar Viktor Orbán, Fidesz, se află pe locul doi într-un nou sondaj electoral realizat de AtlasIntel, o firmă cunoscută pentru previziunile sale extrem de precise în ceea ce privește rezultatele alegerilor importante”, scrie publicația Newsweek într-un articol publicat sâmbătă, care anunță că „Viktor Orbán primește un semnal îngrijorător ”.
Conform rezultatelor, Tisza deține 52,1% din voturi, față de 39,3% pentru Fidesz. Aceeași diferență, 52 la 39, era dată și de un alt sondaj, al Institutului Publicus.
De asemenea, o analiză a celor mai recente cinci sondaje de opinie realizate de institutul Median a arătat miercuri că partidul Tisza va obține o majoritate confortabilă în aceste alegeri.
Potrivit Median, Tisza va câștiga între 138 și 142 de locuri în parlamentul cu 199 de membri, potrivit unei estimări bazate pe o analiză a celor mai recente cinci sondaje de opinie realizate de acest institut la sfârșitul lunii februarie și în martie.
Se preconizează că Fidesz va obține între 49 și 55 de locuri, în timp ce partidul de extremă dreapta „Patria noastră” (Mi Hazank) poate câștiga cinci sau șase locuri.
În parlamentul Ungariei, un partid are nevoie de 133 de locuri pentru a obține majoritatea calificată necesară pentru a modifica constituția și legile cheie.
În timp ce majoritatea sondajelor au indicat un avantaj al Tisza, Fidesz a făcut însă referire la sondaje care arată în continuare că partidul lui Orban se îndreaptă spre victorie.
Oponenții Fidesz susțin că aceste sondaje au fost realizate în principal de institute care au legături financiare sau personale cu partidul de la guvernare.
Un sistem complicat și nesiguranță în privința rezultatului
O atenționare: sondajele privind intențiile de vot nu corespund mereu întocmai cu rezultatele alegerilor.
În 2022, sondajele sugerau o cursă strânsă între Orbán și adversarul său de atunci, Péter Márki-Zay, candidatul unei coaliții a opoziției. Însă Fidesz a obținut în cele din urmă un scor impresionant de 54% din voturile de pe lista de partid, comparativ cu doar 34% pentru opoziție, și a câștigat 87 din cele 106 mandate din circumscripții, scrie Politico.
Sistemul electoral maghiar este complicat. Concret, alegătorii vor vota atât pentru un candidat dintr-o circumscripție, cât și pentru lista de partid, asta în condițiile în care, spun criticii, circumscripțiile au fost redesenate în favoarea partidului de la guvernare.
Locurile din circumscripții, 106 la număr, sunt alocate simplu – candidatul cu cele mai multe voturi este câștigător.
Cele 93 de locuri rămase sunt ocupate prin liste de partid la nivel național, iar aici lucrurile se complică.
Doar partidele care obțin cel puțin 5% din voturi sunt eligibile pentru a câștiga locuri pe listele de partid.
Însă calculul pentru aceste locuri nu se bazează doar pe voturile exprimate pentru listele de partid. O parte din numărătoarea pentru cele 93 de locuri include voturi exprimate în cele 106 circumscripții electorale.
Mai exact, la totalul voturilor pentru listele de partid se adaugă și voturile exprimate pentru candidații din circumscripții care nu au fost aleși, precum și voturile excedentare ale câștigătorilor din aceste circumscripții – motiv pentru care diferența dintre locurile 1 și 2 este importantă.
Acesta este rezultatul unei reforme din 2011, criticată atunci pentru că a introdus în sistem un element de tip „câștigătorul ia totul”.
Cine este Péter Magyar
Un fost membru al Fidesz, Péter Magyar, liderul partidului Tisza, a reușit să se impună ca un adversar credibil al prim-ministrului în doar doi ani.
Necunoscut publicului larg înainte de începutul anului 2024, Magyar a apărut pe scenă atunci când a denunțat în mod deschis sistemul Orbán, în urma scandalului uriaș declanșat de o grațiere prezidențială într-un caz de pedofilie, care a zguduit guvernarea.
Ulterior, el a preluat partidul Tisza și a devenit liderul opoziției, atacând guvernul lui Orbán pe care îl acuză de corupție și în învinuiește pentru problemele economice ale țării și pentru derapajele democratice.
În ceea ce privește programul, Péter Magyar propune îmbunătățirea serviciilor publice, precum sănătatea și educația, aflate într-o stare de degradare, potrivit criticilor, și combaterea corupției.
El promite să restabilească echilibrul democratic al puterii și spune că va urmări penal membrii elitei Orbán care s-au îmbogățit.
El a sugerat, de asemenea, o politică externă pro-occidentală, afirmând că se va strădui să facă din Ungaria un aliat de încredere al NATO și un membru loial al UE.
Viktor Orbán, supraviețuitorul
În cele patru mandate de premier, Orbán a construit un stat capturat, consolidând controlul asupra mass-mediei, justiției, instituțiilor de stat și universităților, în numele salvării „națiunii maghiare”, și devenind o inspirație pentru dreapta radicală naționalistă din întreaga lume.
Timp de patru runde de alegeri, el a convins alegătorii, în ciuda criticilor care s-au întețit, din partea opoziție și din partea UE.
Pe fondul problemelor economice și al acuzațiilor de corupție, popularitatea sa a slăbit.
Dornic să fie reales pe 12 aprilie pentru un al cincilea mandat consecutiv, Orbán a desemnat un nou inamic: Ucraina, pe care o acuză că vrea să atragă Ungaria în război.
Alegătorii au părut însă mai degrabă preocupați de problemele interne, de economie și inflație, serviciile publice degradate, pe care opoziția promite să le îmbunătățească. Iar aici, premierul are o problemă.
După pandemie, creșterea economică în Ungaria a fost anemică sau nu a existat. În acest timp, a existat o inflație uriașă. În ultima vreme, deficitul și datoria publică au început să crească.
O campanie tensionată, urmărită din afara granițelor
Campania electorală din Ungaria a fost urmărită cu atenție în UE, la Washington sau la Moscova.
Partenerii din UE și-ar dori cel mai probabil o schimbare de regim la Budapesta, după numeroasele piedici puse de guvernul Orbán politicii comune privind Rusia și Ucraina.
O serie de dezvăluiri de presă au zguduit campania lui Orbán în ultimele săptămâni. Convorbiri scurse în presă au arătat că guvernul maghiar se consultă îndeaproape cu Rusia, pentru a face jocurile Moscovei și pentru a submina UE.
În schimb, guvernul va spera că a primit un sprijin important de la administrația Donald Trump, prin mesajele directe de susținere ale președintelui SUA, dar și prin vizita de ultim moment a lui JD Vance la Budapesta.
Analiștii care au vorbit cu HotNews în campanie și-au exprimat scepticismul că sprijinul american va schimba opinia publică din Ungaria, preocupată mai degrabă de chestiuni interne, precum problemele economice.
Război și economie
Comentatorii consultați de HotNews au subliniat că guvernul Orbán a insistat pe o campanie monotematică, care a vehiculat presupusa colaborare dintre opoziția maghiară, oficialii de la Bruxelles și de la Kiev pentru a atrage Ungaria în războiul din Ucraina.
Discursul opoziției a spus că că statul maghiar nu funcționează bine, că nivelul corupției este foarte ridicat, calitatea educației, a sistemului public de sănătate, a drumurilor, a transportului, a trenurilor este extrem de scăzută, iar asta se datorează în mare parte corupției.
„Întrebarea este: care dintre aceste agende pare mai importantă în contextul alegerilor? Și asta va decide rezultatul”, a spus pentru HotNews Zsolt Enyedi, profesor de științe politice la Universitatea Central Europeană din Viena.
Pentru mai mulți observatori, discursul Fidesz din această campanie pare să fie eșuat – cel puțin potrivit sondajelor.
„Cred că este corect să concluzionăm că campania Fidesz are rezultate extrem de slabe și că, în cele din urmă, alegătorii maghiari își exprimă votul pe baza temelor interne”, a spus Daniel Hegedüs, director adjunct al Institutului pentru Politică Europeană.
