Parlamentul European se pregătește să aprobe miercuri noua echipă a Comisiei Europene, după o serie de incertitudini și conflicte pe tema nominalizărilor între principalele grupuri politice, scrie AFP. Toți membrii viitoarei echipe executive, inclusiv Roxana Mînzatu, au fost confirmați individual, anterior.
Ursula von der Leyen își prezintă echipa executivă în fața parlamentarilor europeni. În debutul discursului, ea și-a amintit de momentul în care primit pentru prima dată votul Parlamentului European – cu o referire la Revoluția din România.
„Acum cinci ani am vorbit despre evenimentele din 1989, despre generația care a readus cetățenilor Europei libertatea și democrația, curajul oamenilor obișnuiți din Bratislava sau Timișoara care s-au ridicat pentru libertate”, a spus von der Leyen.
Un vot după multe negocieri
Dacă va primi undă verde de la deputații europeni, așa cum este de așteptat, noua echipă a Ursulei von der Leyen va prelua funcția la începutul lunii decembrie, pentru un mandat de cinci ani, în mijlocul unor turbulențe geopolitice mai mult decât complicate.
Cu revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, războaiele din Ucraina și Orientul Mijlociu și conflictul comercial cu China, „mediul s-a schimbat radical” față de 2019, a avertizat suedeza Ylva Johansson, care tocmai părăsește Comisia Europeană.
Noul executiv al UE se confruntă cu „mai multe amenințări”. Dar „Comisia este mult mai operațională decât acum cinci ani”, a asigurat ea, subliniind răspunsul european în timpul crizei Covid-19 sau mobilizarea în fața războiului din Ucraina.
Pregătirea pentru revenirea lui Trump este „cea mai urgentă provocare” a celui de-al doilea mandat al Ursulei von der Leyen, a spus și Luigi Scazzieri, analist la Centrul pentru Reforme Europene, pentru AFP. Pe „două fronturi”: comerțul, cu promisiunea președintelui republican ales de a crește taxele vamale pentru produsele europene, și „securitatea”, cu riscul dezangajării SUA în Ucraina.
În ciuda acestor probleme, Parlamentul European a avut dificultăți în a aproba noua Comisie.
Grupurile politice s-au certat cu privire la vicepreședinția acordată italianului Raffaele Fitto, membru al partidului de extremă dreapta Fratelli d’Italia al Giorgiei Meloni, în timp ce stânga a cerut menținerea unui „cordon sanitar”.
Pe de altă parte, dreapta a atacat-o pe socialista spaniolă Teresa Ribera, în prezent ministră în guvernul Pedro Sanchez, acuzând-o că a gestionat defectuos răspunsul la inundațiile care au făcut sute de morți în regiunea Valencia la sfârșitul lunii octombrie.
După mai multe zile de luptă, popularii europeni (PPE), centriștii de la Renew și social-democrații au încheiat în cele din urmă un acord pentru a-i aproba pe toți comisarii propuși, o premieră în ultimii 20 de ani.
Nevoia de stabilitate
Prioritatea acestei noi Comisii este competitivitatea economică, echipa fiind înclinată spre dreapta, cu aproximativ cincisprezece portofolii care merg către PPE, cea mai mare forță politică din Parlament.
Liderul PPE, Manfred Weber, nu și-a ascuns satisfacția. Este o Comisie „foarte echilibrată”, a spus el, referindu-se la o posibilă majoritate parlamentară care variază de la ECR (dreapta radicală), unde se află eurodeputații italieni ai Giorgiei Meloni, la centru, centru-stânga și chiar unii eurodeputați ecologiști.
În trecere, Weber a respins încă o dată acuzațiile stângii cu privire la relațiile sale cu extrema dreaptă.
„Există linii roșii” și nicio cooperare nu este posibilă cu cei care nu sunt «pro-Europa, pro-Ucraina și pro-Stat de drept», a reafirmat liderul german, făcând o distincție între oamenii Giorgiei Meloni și celelalte două grupuri de extremă dreapta.
În fruntea social-democraților, spaniola Iratxe Garcia-Pérez a subliniat „nevoia de stabilitate” în Europa pentru a-și explica sprijinul pentru noua echipă.
Dar acordarea unei funcții de vicepreședinte lui Raffaele Fitto continuă să divizeze grupul, iar dezertările sunt așteptate în momentul votului eurodeputaților.
„Ar trebui să avem o Comisie combativă, capabilă să apere interesul general european, și nu cred că Fratelli d’Italia este pe această linie”, a spus socialistul francez Raphaël Glucksmann.
Ecologiștii sunt la fel de divizați.
„Numirea unui vicepreședinte de extremă dreapta stabilește un precedent tragic care deschide calea spre ce este mai rău”, a declarat eurodeputata franceză Marie Toussaint. „Europa face un pas înapoi de fiecare dată când extrema dreaptă avansează”.
