Locurile în care s-au construit cele mai multe locuințe din România ultimilor 10 ani / Județele în care se construiesc mai puține locuințe și cele în care numărul lor a explodat

Stocul insuficient de locuințe, care a alimentat în parte bula imobiliară din criza anterioară, i-a învățat pe constructori să crească oferta. E drept, inegal.Sunt județe în țara noastră în care construcția de locuințe a încetinit și altele în care numărul locuințelor terminate s-a dublat

Constructii locuinteFoto: Hotnews

Sigur că numărul de locuințe construite depinde și de populția din fiecare județ. Dacă ne uităm la locuințele nou construite în ultimii 10 ani, la suta de mii de locuitori, clasamentul se schimbă .

De asemenea, în 2021, numărul locuințelor terminate pe fiecare județ în parte arată ca mai jos:

Doar una din cinci locuințe din România este construită după 1990, iar suprafață medie locuibilă a unui spațiu rezidențial nu depășește 41 mp, de peste două ori mai mică comparativ cu media din UE – 90,1 mp. Vârsta la care tinerii români părăsesc locuința părinților este în creștere, depășind 31 de ani.

Pe lângă faptul că avem locuințe vechi și mici, acestea mai sunt și supra-aglomerate

Practic, jumătate dintre români -circa 50%- trăiesc în locuințe supra-aglomerate iar modernizarea lor rămâne principala modalitate de îmbunătățire a confortului, a afirmat economistul-șef al Raiffeisen Bank, Ionuț Dumitru, la o conferință de presă pe tema locuirii.

Din păcate, procesul de înlocuire a fondului de locuințe cu unele având confort și specificații tehnice ridicate este unul lent, influențat de condițiile economice, raportul dintre locuințele recent terminate și fondul de locuințe fiind de sub 1%. “Dacă ne uităm la cât de satisfăcuți sunt românii cu locuința lor, o să constatăm că nu stăm foarte grozav, mai ales în cazul familiilor cu copii.”, a mai precizat Ionuț Dumitru.

96% dintre români dețin locuințele în proprietate, media europeană fiind în jur de 69,5%, iar în Germania este puțin peste 50%, fiind cea mai redusă din UE, a explicat Dumitru. “Practic, noi românii suntem proprietari ce-i drept, dar deținem o bojdeucă mică, adică o locuință veche și cu o suprafață foarte mică”, a spus Dumitru.

Excedentul aparent de locuințe nu înseamnă că acestea contribuie la oferta imobiliară, fiind dat și de faptul că unele familii dețin mai multe apartamente și case. Unele persoane care au deja o locuință își mai cumpără una poate pentru copii sau poate pentru că în viitor vor să o închirieze și să realizeze astfel un venit suplimentar.

La oras, 9 din 10 familii au locuinte dotate cu bai/dusuri si grupuri sanitare situate in interior. La tara insa, e dezastru. Din cinci case, trei au WC la curte, iar celelalte doua au igrasie sau probleme cu peretii.

Sistemul ipotecar nu poate fi o soluție decât pentru un strat relativ subțire din clasa de mijloc/ superioară. Mulți tineri, din cei care au norocul să lucreze și nu formează masa șomerilor, lucrează pe salarii mici și se califică dificil pentru un credit, excepție poate programul guvernamental Prima Casă. Cumpărarea unui apartament cu împrumut de la banca presupune cheltuirea unui salariu mediu pe economie timp de 25-30 de ani, destul de dificil de suportat chiar pentru clasa medie. Consecință: mulți tineri sunt forțați să locuiască împreună cu părinții. Îngrijorător este că situația locuinței tinerilor s-a agravat în ultimii ani.

Uzura morală și fizică a locuințelor produse în anii `60 va fi o problemă care se va acutiza în viitor. Depopularea României va mai reduce din presiune, dar va rămâne o cerere mare în urbanul mare (București, Timișoara, Cluj mai ales).

Câteva lucruri care sunt direct afectate de calitatea locuirii și la care poate nu te-ai gândit

  • Impactul negativ al problemei locuințelor asupra fertilității nu poate fi ignorat, arata datele Academiei Romane (publicate în Strategia de dezvoltare a României în următorii 20 de ani). Într-o locuință supra-aglomerata e mai dificil să găsești spațiul și momentul potrivit pentru a concepe un copil.
  • Deficitele de locuire au consecințe directe asupra capacității copiilor de a desfășură activități educaționale la domiciliu din cauza aglomerării și inadecvării spațiului locuit sau pot genera problemele de sănătate ale membrilor gospodăriei că urmare a încălzirii inadecvate, iluminării proaste, lipsei de acces la sursele de apa sau lipsa calității acestora, lipsa canalizării etc.
  • Pentru persoanele care câștigă puțin , costurile alocate pentru alimentație, precum și pentru procurarea și întreținerea locuinței pot monopoliza cea mai mare parte a veniturilor sau chiar să le depășească, declanșând o traiectorie de “sărăcire pe termen lung.” Alocarea prioritara a cheltuielilor pentru nevoile de bază, intre care cele legate de locuință, conduce la minimizarea altor tipuri de cheltuieli, cum ar fi educația și formarea profesionala, prevenirea problemelor de sănătate sau accesul la bunuri și servicii culturale
  • Valul împroprietăririi masive la preturi de achiziție extrem de scăzute de după 1990 a avut și o serie de dezavantaje, unul dintre ele fiind lipsa unui stoc de locuințe care poată fi utilizat cu destinație sociala. La acești factori, se adaugă resursele economice limitate ale noilor proprietari pentru a-și întreține locuința. Acest conglomerat de determinanți a dus, de multe ori, la degradarea, în mediul urban, a apartamentelor personale.

Mai mult de o treime dintre gospodăriile din Romania cuprind mai mult de trei adulți (35,1%), acest procent fiind cel maimare dintre toate tarile UE, de aproape doua ori mai mult decât valoarea UE-27 (18,5%). În 19,5% din gospodarii, exista trei adulți care trăiescîmpreună cu copii înîntreținere. Combinația dintre aceste gospodarii numeroase, multi-generationale șispatiile reduse de locuit conduce la supraaglomerare. Este de presupus că acest model de conviețuireîngospodariimulți-generationale, care este posibil săaibă, dincolo de numeroasele constrângeri obiective, și unele determinări culturale, conduce laamânarea unor decizii majore ale tinerilor, precum aceea de a-și constitui o familie proprie și cea de a face copii. Ca urmare a costurilor ridicate, mai mult de un sfert dintre gospodăriile din Romaniaînregistrează datorii laplata cheltuielilor cu utilitățilefata de 10% media tarilor UE.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *