Mai multe săli din Senatul României urmează să poarte numele unor femei. Până acum exista o singură sală cu numele unei femei, la Camera Deputaților

spot_img

Știri din aceeași categorie

DISTRIBUIE!

Una dintre camerele Senatului va purta numele Ellei Negruzzi, prima femeie admisă într-un barou de avocatură din România şi fostă activistă pentru drepturile femeilor la începutul secolului al XX-lea. Asta, în contextul în care din cele peste 1.000 de camere pe care le are în total Casa Poporului, o singură cameră poartă numele unei femei, la Camera Deputaților.

Palatul ParlamentuluiFoto: HotNews.ro / Victor Cozmei

În acest moment, o singură sală din Parlamentul României poartă numele unei femei – Hortensia Papadat-Bengescu, resectiv Sala Comisiei pentru cultură din Camera Deputaţilor, după scriitoarea din perioada interbelică. Sala a fost numită astfel abia acum doi ani.

La iniţiativa USR, conducerea Senatului a început procedurile pentru ca mai multe săli din Senat să poarte numele unor femei, care, spune partidul, au avut contribuţii remarcabile la progresul societăţii româneşti.

  • ”Este păcat că, până acum, nici politicienii, nici administratorii clădirii nu s-au gândit să onoreze contribuţia femeilor la progresul societăţii româneşti, în general, sau al emancipării politice a femeilor, în special. Din cele peste 1.000 de camere pe care le are în total Casa Poporului, cea mai mare clădire din Europa şi a doua cea mai mare din lume, există doar o singură sală ce poartă numele unei femei, la Camera Deputaţilor. Este o nedreptate pe care avem oportunitatea ca acum, în 2024, să începem să o reparăm şi să recunoaştem şi pe această cale rolul pe care femeile l-au avut în evoluţia societăţii româneşti”, susţine senatorul USR Radu Mihail, relatează News.ro.

La rândul ei, senatoarea USR Silvia Dinică este de părere că nu se poate ca niciuna din sutele de săli din Casa Poporului să nu poarte numele unor femei care şi-au dedicat vieţile luptei pentru emanciparea politică şi socială a femeilor sau pentru progresul economic şi social al ţării noastre.

  • „România a avut, de-a lungul istoriei, numeroase femei remarcabile care au reuşit să spargă bariere şi să se impună în domenii conduse doar de bărbaţi. Încăpăţânarea şi curajul femeilor din România au transformat mereu imposibilul în posibil, iar amintirea lor trebuie să lumineze drumul celor ce vin după ele”, spune Silvia Dinică.

În urma iniţiativei USR, Biroul Permanent al Senatului a decis instituirea unei comisii speciale care să identifice personalităţile care vor fi omagiate în acest fel, precum şi sălile care vor purta numele unor femei ce şi-au adus contribuţia la progresul României, anunţă USR.

Cine este Ella Negruzzi

Ella Negruzzi a studiat ştiinţele juridice la Universitatea din Iaşi, depunându-şi cererea de admitere în Baroul Iaşi în 1914, cerere care i-a fost respinsă pe motiv că nu avea drept de vot. Timp de 6 ani, Ella Negruzzi s-a luptat pentru dreptul de a fi avocat plendant, devenind, în cele din urmă, prima femeie avocat din România.

În timpul Primului Război Mondial, a activat ca soră medicală în spitalele din Moldova, dar şi pe linia frontului. A luptat pentru ocrotirea orfanilor de război, apoi a devenit membră a organizaţiei „Grupul avocaţilor democraţi”, înfiinţată în 1935. În toată perioada interbelică, a luptat pentru emanciparea politică a femeilor.

Împreună cu Maria Baiulescu şi Elena Meissner, Ella Negruzzi a fondat Asociaţia Emanciparea Femeii, organizaţie ce milita pentru emanciparea femeilor şi dreptul lor pentru a ocupa funcţii în stat în raport cu pregătirea şi capacitatea lor profesională. La Camera Deputaţilor, tot la iniţiativa USR, sala Comisiei pentru cultură a primit, în 2022, numele „Hortensia Papadat-Bengescu”, după scriitoarea din perioada interbelică.

spot_imgspot_img