Laura*, în vârstă de 40 de ani, este mamă a trei copii și își dedică mare parte din timp și energie familiei. Așa cum se întâmplă adesea, odată ce devii mamă, atenția se mută aproape exclusiv asupra copiilor, iar grija pentru propria sănătate trece pe plan secundar. Laura, însă, nu s-a încadrat în acest tipar: chiar și cu un ritm de viață agitat, a continuat să facă sport după nașteri, să fie atentă la alimentație și să meargă la controale medicale anuale. Și totuși, în ciuda tuturor acestor măsuri preventive, într-o zi a primit un diagnostic care i-a dat viața peste cap: cancer de colon. Șansa ei a fost chirurgia robotică, un medic excepțional pe care l-a întâlnit – dr. Bogdan Barta, de la Spitalul Euroclinic, parte din Rețeaua de Sănătate Regina Maria, și o echipă multidisciplinară care a analizat în amănunt cazul ei și a luat deciziile corecte.
* Din motive care țin de protejarea identității, numele pacientei nu este cel real
În ultimele decenii, incidența cancerului colorectal la adulții sub 50 de ani a crescut semnificativ, fenomen observat mai ales în țările dezvoltate. Dacă în trecut această formă de cancer era asociată în principal cu vârsta înaintată, acum tot mai multe studii arată o dublare a cazurilor în rândul tinerilor, ceea ce indică o tendință alarmantă și subliniază importanța controalelor medicale timpurii.
Un studiu publicat în revista științifică Lancet Oncology, în 2025, a arătat că incidența cancerului colorectal la adulții sub 50 de ani a crescut în 27 dintre cele 50 de țări și teritorii analizate. În 20 dintre aceste țări, creșterea a fost mai rapidă la tineri comparativ cu adulții mai în vârstă.
„Din ce în ce mai mulți tineri sunt diagnosticați cu cancer de colon, iar această tendință îngrijorătoare reflectă schimbările recente în evoluția bolii. Din păcate, mulți pacienți nu reușesc să se informeze la timp și ajung la medic abia când boala este deja într-un stadiu avansat“, explică dr. Bogdan Barta, medic primar Chirurgie generală, șeful Secției de Chirurgie Generală din cadrul Spitalului Euroclinic.
Orice simptom, oricât de discret, merită verificat
De aceea, pe lângă vizitele periodice la medic, este important să fim atenți la orice schimbare apărută în corpul nostru și să nu amânăm evaluarea de specialitate. Uneori, această atenție poate să facă diferența. În cazul Laurei, faptul că a simțit că ceva este în neregulă a salvat-o și a ajuns la medic la timp.
Povestea ei începe cu o pierdere dureroasă: mama ei a murit din cauza cancerului de col uterin, iar această experiență a făcut-o să fie mult mai grijulie cu propria sănătate. Tocmai de aceea, în ziua în care a observat o ușoară sângerare în scaun, a decis imediat să facă toate investigațiile necesare pentru a afla cauza.
Primul semn: o sângerare în scaun
Totul se întâmpla în septembrie 2024, când se afla în vacanță în Statele Unite. „A fost o vacanță în care am stat mult pe drum, am mâncat diferit, nu am făcut sport, iar alimentația nu era chiar aceeași cu cea de acasă. Într-o zi, am observat un firicel de sânge în scaun. La început am crezut că poate era din cauza hemoroizilor, dar, pe măsură ce am început să mă uit mai atent, am simțit că trebuie să merg la medic“, povestește femeia.
Deși nu știa la acel moment, sângerarea pe care o observase era unul dintre semnalele de alarmă ce pot indica o problemă serioasă la nivelul colonului. Prezența de sânge în scaun este un simptom frecvent întâlnit în cancerul colorectal, dar care poate fi adesea pus greșit pe seama hemoroizilor sau a altor afecțiuni benigne. Tocmai această confuzie face ca multe persoane să amâne investigațiile, pierzând timp prețios pentru un diagnostic precoce și un tratament eficient. „Din nefericire, cei mai mulți pacienți ajung la medic abia când simptomele s-au agravat, iar noi diagnosticăm cazurile în stadii avansate“, mărturisește și chirurgul Bogdan Barta.
Pe lângă prezența de sânge în scaun, cancerul de colon se poate manifesta și prin:
- modificări ale tranzitului intestinal (constipație, diaree sau alternanța dintre ele)
- senzația de golire incompletă a intestinului
- dureri abdominale persistente sau crampe
- balonări frecvente
- oboseală accentuată
- scădere nejustificată în greutate.
De cele mai multe ori, aceste simptome pot fi trecute cu vederea. Tocmai de aceea, atenția la orice schimbare, chiar și minoră, poate face diferența în depistarea timpurie a bolii.
Investigațiile și diagnosticul
Laura a știut că nu trebuie să ignore semnalul pe care i-l transmitea corpul. Imediat ce s-a întors acasă, și-a făcut o programare la medic. Pentru că încă îl alăpta pe cel de-al treilea copil și nu putea face colonoscopie cu sedare, a început cu un consult proctologic. „Am vrut să mă asigur că este vorba doar despre hemoroizi sau fisuri anale“, spune femeia.
La consultul proctologic, medicul i-a explicat că, având în vedere vârsta tânără și lipsa altor simptome alarmante, sângerările erau cel mai probabil cauzate de hemoroizi sau microfisuri anale. „Medicul care m-a consultat mi-a spus că nu am vârsta necesară ca să fac colonoscopie, iar tratamentul recomandat a fost unul local. Însă eu nu m-am liniștit deloc cu acel diagnostic“, mărturisește tânăra.
FIT – testul de screening pentru cancer colorectal a fost salvator
Așa că a decis să meargă mai departe cu investigațiile și, din proprie inițiativă, a revenit la medicul proctolog pentru a face un test FIT – un test de screening pentru cancerul colorectal care detectează prezența sângelui în materiile fecale, chiar și atunci când acesta este prea puțin pentru a fi vizibil cu ochiul liber. „Poate că unii m-ar numi ipohondră, dar cred că, în cazul meu, faptul că sunt atentă la orice semnal m-a ajutat să ajung din timp la medic“, mai spune ea.
Pentru test, Laura a recoltat materiile fecale într-o zi în care nu a observat nicio urmă de sânge. „Eram convinsă că testul va ieși negativ“, își amintește ea. Însă, spre surprinderea ei, testul a ieșit pozitiv.
Este important de știut că un rezultat pozitiv la testul FIT nu înseamnă neapărat cancer. Sângele detectat poate proveni și de la hemoroizi, fisuri anale, polipi sau alte afecțiuni intestinale. Totuși, un rezultat pozitiv indică necesitatea unor investigații suplimentare, de obicei, o colonoscopie, pentru a afla exact cauza sângerării.
Colonoscopia și diagnosticul de cancer de colon
Așa a ajuns la gastroenterolog, care i-a recomandat o colonoscopie. Deși medicul nu se aștepta la probleme grave, rezultatul procedurii a creat neliniște în cabinet: „Am auzit cuvântul «cancer» și nu eram sigură dacă era vorba despre mine. Eram acolo cu soțul și copilul meu. Medicul ne-a chemat în cabinet și ne-a explicat că am un polip mare în colon, cel mai probabil malign, și că a prelevat probe pentru biopsie. Prin «malignizat» înțelegem că polipul avea un risc crescut să devină cancer“, povestește femeia.
Rezultatul biopsiei a venit după zile lungi de așteptare, iar vestea a căzut ca un trăsnet: displazie severă, adică o tumoră benignă cu potențial malign. În acest context, următorul pas firesc era operația.
Din acel moment, a înțeles că viața ei depinde de alegerile pe care le va face. Știa că nu are timp de pierdut, așa că a început să caute soluții. A citit tot ce a găsit despre boala ei, a pus întrebări, a cerut recomandări de la cunoscuți.
Nu i-a fost ușor, frica și incertitudinea erau acolo la fiecare pas, dar determinarea ei de a găsi cea mai bună soluție pentru ea și pentru familia ei a fost mai puternică.
Pasul către chirurgia robotică
Așa a ajuns în medicul chirurg Bogdan Barta, medic primar de Chirurgie generală, unul dintre cei mai experimentați specialiști în chirurgie robotică din România. „Un prieten mi-a vorbit despre domnul doctor Barta de la Spitalul Euroclinic. Am citit informații despre el, am urmărit interviuri și materiale video în care explica despre cancerul de colon și chirurgia robotică, iar toate acestea m-au convins că este specialistul la care trebuie să merg“, spune tânăra.
Dr. Barta i-a explicat pacientei că, ținând cont de dimensiunea tumorii și de gradul ridicat de displazie, operația era absolut necesară.
În acel moment, decizia privind tipul de intervenție a venit firesc. „Am ales chirurgia robotică din mai multe motive: inciziile sunt mult mai mici, riscurile sunt reduse și recuperarea este mult mai rapidă comparativ cu o intervenție tradițională“, își motivează alegerea pacienta.
Operația a fost programată la doar trei săptămâni după consultul cu dr. Barta. Laura își amintește că, în urma întâlnirii cu medicul, în care acesta i-a explicat pas cu pas cum va decurge intervenția, anxietatea i s-a risipit. „Am simțit că sunt pe mâini bune și aveam încredere deplină în echipa medicală“, mărturisește tânăra.
Operația robotică pentru cancer de colon: tumora a fost malignă, însă nu a fost nevoie de colostomă
În timpul unei operații robotice de colon, chirurgul controlează un sistem robotic de ultimă generație, robotul Da Vinci XI. „Robotul Da Vinci XI oferă o precizie superioară în îndepărtarea tumorii, asigurând o intervenție oncologic corectă, reduce riscul de complicații și ajută la o recuperare mai rapidă a pacientului“, subliniază dr. Barta.
Prin câteva incizii mici, în abdomen sunt introduse instrumente fine și o cameră cu rezoluție înaltă, care oferă imagini mărite și foarte clare ale organelor. De la consola robotică, medicul manevrează cu precizie instrumentele, având o libertate de mișcare mult mai mare decât în chirurgia clasică. Astfel, se pot realiza gesturi delicate și extrem de precise, ceea ce reduce riscul de complicații, scade pierderile de sânge și permite o recuperare mult mai rapidă pentru pacient.
„În acest caz am îndepărtat tumora și segmentul afectat din colon, apoi am refăcut continuitatea tractului intestinal printr-o anastomoză între cele două capete ale colonului. Deși inițial tumora era considerată premalignă, am abordat intervenția ca pe una malignă, excizând și ganglionii din vecinătate. Examenul final a confirmat că era, de fapt, o tumoră malignă“, explică dr. Barta.
Un astfel de demers este un proces extrem de delicat, care necesită o precizie la nivel de milimetru, iar chirurgia robotică oferă exact acest avantaj. Sistemul robotic îi permite medicului să vadă câmpul operator în detaliu, la o rezoluție superioară, și să execute mișcări fine, imposibil de realizat cu mâna liberă. „Mulți pacienți cred că robotul operează singur, însă, în realitate, fiecare manevră este controlată de medic de la consola aflată lângă masa de operație. Robotul nu ia decizii, ci este un intrument extrem de performant în mâinile chirurgului“, precizează medicul.
Din fericire pentru ea, intervenția chirurgicală s-a limitat doar la îndepărtarea tumorii, fără a fi nevoie de realizarea unei colostome temporare, așa cum se întâmplă adesea în operațiile de cancer de colon. Colostoma temporară presupune crearea unei deschideri artificiale în peretele abdominal, prin care materiile fecale sunt colectate într-o pungă specială, pentru a permite vindecarea intestinului după operație.
„Mă speria gândul că voi avea o colostomă, dar domnul doctor mi-a spus că nu va fi necesar, ceea ce m-a liniștit foarte mult“, povestește femeia.
Recuperarea: înapoi acasă la doar două zile după operație
Recuperarea după operație a fost mult mai rapidă decât în cazul unei operații clasice. Și chiar mai rapidă decât se aștepta ea. Chirurgia robotică a făcut diferența: organismul a fost mai puțin traumatizat, ceea ce i-a permis să se ridice din pat chiar a doua zi după operație și să revină mai repede la viața de zi cu zi.
„A doua zi după operație, mă simțeam foarte bine. Chiar le-am cerut asistentelor să mă ajute cu o pompă de alăptare. Voiam să revin cât mai repede la copiii mei și cred că asta m-a motivat să mă ridic mai repede din pat“, își amintește femeia.
După doar două zile de la operație, a fost externată din spital și a putut să se întoarcă la familia ei. „Îmi amintesc că glumeam cu medicul meu ginecolog că mi-am revenit mai repede decât după cele trei operații de cezariană. Am fost foarte fericită că nu au apărut complicații“, mai spune tânăra.
Cazul Laurei este o reușită medicală: operația a fost singurul tratament de care a avut nevoie. Decizia a fost luată în cadrul unei întâlniri multidisciplinare de la Spitalul Euroclinic, Tumor Board, unde oncologi, chirurgi și alți specialiști discută pentru a stabili cea mai bună strategie terapeutică pentru pacient.
Medicii au concluzionat că nu sunt necesare tratamente suplimentare, ci doar monitorizare regulată prin controale periodice și adoptarea unui stil de viață sănătos, care să sprijine recuperarea și menținerea stării de bine pe termen lung.
„Acum sunt mai atentă ca niciodată la sănătatea mea. Am înțeles că prevenția este vitală și că nu trebuie să ignor niciun semnal pe care corpul mi-l transmite. Am început să fiu și mai conștientă de stilul meu de viață și am învățat să îmi dau timp pentru mine“, concluzionează tânăra.
Prevenția: o șansă la viață
Povestea Laurei este una cu final fericit: a ajuns la medic la timp, înainte ca tumora să îi pună viața în pericol. Însă, din păcate, pentru mulți pacienți, cancerul de colon ajunge să fie diagnosticat abia în stadii avansate.
De multe ori, simptomele inițiale sunt discrete sau pot fi confundate cu probleme digestive obișnuite, iar lipsa controalelor regulate și a informării corecte întârzie identificarea bolii. Prevenția și monitorizarea atentă rămân esențiale pentru depistarea timpurie și creșterea șanselor de vindecare.
Un studiu publicat în 2024 în revista științifică BMC Gastroenterology relevă faptul că simptomele precum durerea abdominală, schimbări în tranzitul intestinal și sângerările rectale sunt frecvent ignorate. Din păcate, consecința este o întârzierea diagnosticului – boala este descoperită în stadii mai avansate, când tratamentul este mai dificil și șansele de vindecare sunt mai mici.
Tendința aceasta este recunoscută și de specialiști în practica clinică. Mulți pacienți ignoră simptomele inițiale, iar diagnosticul se pune abia când boala a avansat.
Prevenția joacă un rol esențial în depistarea timpurie a cancerului de colon. Controalele regulate și atenția la orice schimbare a simptomelor digestive pot salva vieți, crescând considerabil șansele de vindecare și reducând riscul unor tratamente complicate.
Totuși, depistarea timpurie nu este singura armă împotriva cancerului de colon: cunoașterea factorilor de risc poate ajuta la prevenție și la adoptarea unui stil de viață mai sănătos, mai ales în rândul tinerilor.
Factori de risc pentru cancerul colorectal la tineri:
- Predispoziție genetică: istoric familial de cancer colorectal
- Alimentație nesănătoasă: consum ridicat de carne procesată și roșie, aport scăzut de fibre, fructe și legume
- Sedentarism: lipsa activității fizice regulate
- Obezitate: excesul de greutate corporală crește riscul de apariție a bolii
- Fumatul și consumul de alcool: ambele contribuie la dezvoltarea cancerului colorectal
- Afecțiuni inflamatorii intestinale: boala Crohn sau colita ulcerativă pot crește riscul.
Înțelegerea factorilor de risc pentru cancerul colorectal este esențială pentru prevenție, însă mulți pacienți nu conștientizează cât de mult stilul lor de viață și istoricul medical le pot crește sau reduce riscul de boală.
În acest context, dr. Barta subliniază că medicii de familie reprezintă un pion cheie în educarea pacienților și în prevenția cancerului de colon.
„Medicul de familie joacă un rol esențial în depistarea timpurie a bolii, însă din păcate, în România, aceștia nu sunt încă suficient de implicați în prevenția cancerului colorectal. Deși este o boală care poate fi prevenită, foarte mulți pacienți nu ajung să facă o colonoscopie de screening din cauza lipsei de informații sau a neînțelegerii importanței acestei proceduri“, adaugă specialistul.
Dr. Barta atrage atenția și asupra faptului că autoritățile ar trebui să dezvolte și să pună în aplicare programe de screening accesibile tuturor. „Deși prevenția este cheia, avem încă un drum lung de parcurs pentru a educa populația și a implementa programe eficiente de screening“.
Articol susținut de Regina Maria
