Unul dintre cele mai mari mistere ale economiei globale este de ce piața petrolului a rămas atât de calmă în timpul unuia dintre cele mai mari șocuri de aprovizionare din istorie. Analiștii citați de CNN spun că mai mulți factori au împiedicat, cel puțin deocamdată, o explozie a prețurilor, însă avertizează că efectele crizei ar putea deveni mai vizibile în lunile următoare.
Strâmtoarea Ormuz este practic paralizată după trei luni de război, un scenariu de coșmar pe care puțini îl considerau posibil înainte de izbucnirea conflictului cu Iranul.
Traficul prin Strâmtoarea Ormuz e estimat la doar 15% din nivelul de dinaintea războiului, potrivit JPMorgan.
Cu toate acestea, contractele futures pe petrol nu au explodat până la nivelurile periculoase de preț pe care le anticipau analiștii și investitorii, cel puțin deocamdată.
Tranzit „fantomă”
O teorie este că o cantitate surprinzător de mare de țiței reușește să treacă de blocada dublă din Strâmtoarea Ormuz, ajutând astfel sistemul energetic global să absoarbă acest șoc istoric. Potrivit experților citați de CNN, petrolierele care transportă aceste așa-numite „fluxuri clandestine” ar putea evita blocada prin oprirea transponderelor, pentru a nu fi detectate.
JPMorgan estimează că aceste fluxuri clandestine s-au ridicat la aproximativ 2,1 milioane de barili pe zi în ultimele două săptămâni ale lunii mai. Volumul reprezintă o parte relativ mică, dar semnificativă, din cele 15,6 milioane de barili care tranzitau zilnic Strâmtoarea Ormuz înainte de război.
„În pofida blocadei navale aflate în desfășurare și a scăderii abrupte a traficului comercial, volume surprinzător de mari de țiței și produse petroliere par să continue să tranziteze strâmtoarea”, a scris săptămâna trecută Natasha Kaneva, șefa strategiei globale pentru mărfuri la JPMorgan, într-o notă transmisă clienților.
Bob McNally, fondatorul și președintele Rapidan Energy Group, a declarat pentru CNN că este de acord cu ideea că fluxurile clandestine ar fi putut întârzia sau atenua parțial criza.
„Presupunem că traficul prin Ormuz a fost la 0%-10% din nivelul de dinaintea războiului, dar, luând în calcul aceste scurgeri, procentul ar putea fi puțin mai mare”, a spus McNally.
„Nu este nici pe departe suficient pentru a evita scăderi importante ale stocurilor, care susțin creșterea prețurilor, însă reduce într-o anumită măsură presiunea asupra pieței”, a adăugat el.
Jan Stuart, economist și strateg global în domeniul energiei la banca de investiții Piper Sandler, estimează că aproximativ 2,9 milioane de barili de țiței pe zi au reușit să iasă prin Strâmtoarea Ormuz în luna mai. Din acest volum, circa 2,1 milioane de barili au fost transportați de nave care par să fi plătit taxe unor entități iraniene.
Restul, aproximativ 900.000 de barili pe zi, au provenit din așa-numitele tranzite „fantomă”, nave care au traversat strâmtoarea fără a putea fi urmărite, având transponderele oprite.
„Navele-fantomă, sau fluxurile clandestine, ajută”, a declarat Stuart pentru CNN. „Criza a fost atenuată mult mai eficient decât aș fi crezut posibil.”
Scădere a cererii mai accentuată decât se credea
Contractele futures pentru petrolul Brent, reperul internațional al pieței, au scăzut vineri la 93 de dolari pe baril. Prețul rămâne mult peste nivelul de aproximativ 70 de dolari înregistrat înainte de război, dar este considerabil sub vârful recent de 114 dolari.
Totuși, fluxurile clandestine nu reprezintă principalul motiv pentru calmul relativ al pieței.
Piper Sandler estimează că aproximativ 4,5 milioane de barili de țiței pe zi au părăsit Golful Persic pe alte rute, în principal prin conducta East-West, care leagă câmpurile petroliere ale Arabiei Saudite de portul Yanbu, la Marea Roșie.
Un factor și mai important este faptul că China și-a redus semnificativ importurile de țiței, apelând în schimb la stocurile acumulate anterior.
Cererea mai scăzută din partea Chinei, unul dintre cei mai mari consumatori de energie din lume, a contribuit la diminuarea presiunii asupra aprovizionării. Natasha Kaneva, de la JPMorgan, susține că printre explicații se numără și o scădere a cererii mai accentuată decât se credea, precum și stocuri mai mari decât cele raportate oficial.
„Luate împreună, aceste ajustări explică de ce prețurile apropiate de 100 de dolari pe baril nu indică faptul că perturbarea este una minoră”, a scris Kaneva. „Ele arată, mai degrabă, că piața a găsit modalități, chiar dacă costisitoare, de a absorbi acest șoc.”
„Situația se va agrava”
Unii veterani ai industriei petroliere se tem că piața, liniștită de aceste soluții alternative, subestimează impactul real al crizei.
Stocurile comerciale de petrol au scăzut puternic de la începutul războiului. În același timp, rezerva strategică de petrol a Statelor Unite se apropie rapid de cel mai redus nivel de la începutul anilor 1980.
„Situația se va agrava”, a declarat Jan Stuart, de la Piper Sandler.
Acesta estimează că petrolul Brent va avea un preț mediu de 130 de dolari pe baril în lunile iulie și august.
Dacă această prognoză se va confirma, prețul benzinei în Statele Unite ar putea depăși 5 dolari pe galon în această vară, față de aproximativ 4,20 dolari în prezent.
Stuart consideră că prețurile petrolului vor trebui să crească rapid pentru a încuraja noi eliberări de urgență din rezervele strategice și pentru a determina reducerea consumului la nivel global.
„Va trebui să convingi oamenii să consume mai puțin. Este mult mai ușor să faci asta atunci când prețurile sunt ridicate”, a spus el.
