Misu Negritoiu, în cărți pentru șefia boardului Porsch Bank

Misu Negritoiu, 72 de ani, a fost deputat, ministru, șef al ING Romania și președinte al Autorității de Supraveghere Financiară. Acum, dosarul lui a fost depus la BNR pentru a fi validat ca preşedinte al board-ului la Porsche Bank, recent cumpărată de Dan Ostahie, prin intermediul Altex, după cum a confirmat chiar Negrițoiu într-o discuție cu reporterul HotNews.

Misu NegritoiuFoto: arhiva personala
Cine este Mișu Negrițoiu, candidatul la șefia boardului Porsche Bank
A absolvit Facultatea de Comert Exterior din cadrul ASE si apoi cursurile la “fara frecventa” ale Facultatii de Drept din cadrul Universitatii Bucuresti. Este doctor in stiinte economice la ASE Bucuresti in anul 1995, cu teza “Investitiile straine si tranzitia la economia de piata”. Dupa ce a terminat ASE-ul, Negritoiu s-a angajat in 1973 ca economist in comertul exterior, la ILEXIM. Dupa cinci ani e transferat in cadrul Departamentului de analiza economica de la Ministerul Comertului Exterior. In 1982 e trimis ca inlocuitor temporar al sefului Agentiei economice romanesti din New York, apoi al sefului Biroului comercial din Los Angeles.
In anul 1984, Negritoiu devine atasat olimpic al Romaniei la Jocurile Olimpice de Vara de la Los Angeles iar un an mai tarziu este numit in functia de director la intreprinderea Arpexim, care se ocupa cu exportul si importul de pielarie si incaltaminte (fosta fabrica de tabacarie Dambovita).
Dupa Revolutia din decembrie 1989, este numit in martie 1990 ca sef al Sectiei economice de la New York a Ambasadei Romaniei in SUA, apoi in perioada 18 octombrie 1990 – 19 noiembrie 1992 indeplineste functia de presedinte (cu rang de secretar de stat) al Agentiei Romane de Promovare a Investitiilor Straine si Asistentei Economice din Strainatate. Se inscrie ca membru in PDSR (actualul Partid Social Democrat).
In perioada 19 noiembrie 1992 – 27 august 1993 a fost ministru de stat, presedinte al Consiliului de Coordonare, Strategie si Reforma in Guvernul condus de Nicolae Vacaroiu, un organism care in teorie ar fi trebuit sa decida programul de guvernare si de reforma al Cabinetului Vacaroiu, dar in practica nu avea nici macar un buget propriu. Negritoiu demisioneaza, confruntat cu opozitia unor oameni politici si directori de intreprinderi de stat, dar este numit, incepand cu 1 septembrie 1994, in functia de consilier prezidential pentru probleme economice si de reforma (cu rang de ministru) si coordonator al Grupului Consultativ pe probleme economico-sociale pe langa Presedintele Romaniei din acea vreme- Ion Iliescu.
In urma alegerilor parlamentare din 3 noiembrie 1996, Negritoiu a fost ales ca deputat de Dolj pentru legislatura 1996-2000, pe listele PDSR. In aceasta calitate, a fost membru al Comisiei pentru politica economica, reforma si privatizare. Demisioneaza insa din Parlamentul Romaniei la data de 5 mai 1997 (fiind inlocuit de catre Mihai Nicolescu), declarand: “M-a coplesit desertaciunea rolului pe care il aveam ca deputat: in teritoriu, alegatorii imi cereau locuri de munca sau se plangeau ca au pierdut procese, iar in Parlament mai mult se pierdea vremea”.
Din Parlament ajunge insa la banca anglo-olandeza ING Barings, cu functia de corporate finance manager. In anul 1999 este promovat ca vicepresedinte si director general adjunct al bancii ING Romania. La 1 august 2006, Misu Negritoiu a preluat pozitia de director general al ING Bank Romania si de presedinte al Comitetului pe Tara al ING Romania, grup financiar care include banca ING Bank Romania, compania de asigurari de viata si pensii ING Asigurari de Viata (Nederlanden), societatea de factoring ING Commercial Finance, societatea de leasing ING Lease si societatea de investitii imobiliare ING Real Estate Investment Management. Negritoiu devine astfel primul bancher autohton care preia conducerea executiva a unei mari banci cu actionar majoritar strain. In acel moment, ING era a patra banca de pe piata din Romania dupa valoarea activelor, cu o cota de piata de 6,3%.
A fost numit in 2014 la conducerea ASF, o institutie macinata de scandaluri inca de la infiintare, perceputa ca fiind un loc caldut pentru multe din rudele parlamentarilor sau ale sefimii din asigurari.
Umbre si controverse
A fost de-a lungul timpului acuzat ca ar fi fost ofiter acoperit al fostei Securitati, dar a negat permanent acest lucru.
Intrebat direct daca a colaborat cu Securitatea, Negritoiu spune: “O, in nici un caz. I-au zis unii lui Voiculescu ca toti cei care au lucrat in comertul exterior ar fi colaborat cu Securitatea. Dar diferenta e ca numai el a ajuns miliardar”.
Pleaca de la ING in septembrie 2012, predand postul de CEO polonezului Michal Szczurek, dar ramanand in functia neexecutiva de chairman. Era la scurt timp dupa ce SUA a impus sanctiuni bancii olandeze pentru efectuarea unor operatiuni ilegale prin sucursala din Romania. Negritoiu a negat permanent ca ar exista o legatura intre plecarea sa si sanctiunile date de SUA.
Declara ca are o atitudine conservatoare fata de risc, nu investeste pe piata bursiera, nu are afaceri proprii (cu exceptia unei mici ferme de albine Apicornu, in care a investit 10.000 dolari si pe care a lichidat-o fiindca nu a gasit clienti).
A fost numit in 2014 la conducerea ASF, o institutie macinata de scandaluri inca de la infiintare, perceputa ca fiind un loc caldut pentru multe din rudele parlamentarilor sau ale sefimii din asigurari. În mai 2017, Parlamentul l-a revocat din funcție.
Care este talia Porsche Bank, banca în boardul căreia ar urma să intre Negrițoiu
Porsche Bank avea la finele anului 2020 active de circa 900 de milioane de lei (și o cotă de piață de 0,16%), potrivit datelor furnizate de BNR.
Grupul Porsche Finance România activează în România din noiembrie 2004, fiind orientată spre piața serviciilor financiar-bancare prin intermediul Porsche Bank Romania S.A. și Porsche Leasing Romania IFN S.A., a căror activitate predominantă este cea de creditare (în special, sub forma creditelor de consum și leasing auto).
În conformitate cu prevederile Legii concurenţei (nr. 21/1996), operaţiunea propusă este o concentrare economică ce depăşeşte pragurile valorice prevăzute de lege, fiind supusă controlului Consiliului Concurenţei. Ca urmare, autoritatea de concurenţă evaluează această tranzacţie în scopul stabilirii compatibilităţii cu un mediu concurenţial normal şi va emite o decizie în termenele prevăzute de lege.