NYT: Căznindu-se să își sporească importanța, Parlamentul European și-a ales un nou lider – Subiectele zilei

spot_img

Știri din aceeași categorie

DISTRIBUIE!

Parlamentul European și-a ales un nou președinte, pe Roberta Metsola, o deputată malteză în vârstă de 43 de ani, ea urmând să conducă o instituție care caută să ocupe un loc mai important în structurile puterii din cadrul UE.

Predecesorul dnei Metsola, David Sassoli, a decedat săptămâna trecută, la vârsta de 65 de ani, iar ea a fost aleasă cu o semnificativă majoritate în detrimentul altor doi candidați, tot femei.

Cele 27 de națiuni ale Uniunii Europene – unul dintre cele mai ambițioase experimente politice din lume – numără 450 de milioane de oameni. Parlamentul este singura instituție a organizației aleasă prin vot direct, iar alegătorii îi aleg pe membri începând din anul 1979, când uniunea era mult mai mică.

Deși organizeză alegeri pentru Parlamentul European la fiecare cinci ani, Uniunea Europeană are o structură complicată și este deseori acuzată că ar fi o mașinărie birocratică încâlcită, ruptă de cetățeni și fără o răspundere democratică, deși puterea sa e în creștere.

„În anii următori, populația din Europa se va uita spre instituția noastră căutând o călăuză și o direcție, în vreme ce alții vor continua să ne testeze limitele valorilor noastre democratice și pe cele ale principiilor europene”, le-a spus dna Metsola parlamentarilor după ce a fost aleasă. „Trebuie să ripostăm în fața acestor discursuri anti-UE care se răspândesc cu atâta ușurință și atât de rapid”.

Dna Metsola, o membră a Partidului Popular European, conservator, totodată cea mai mare grupare politică din parlament, are o misiune grea, având în vedere că ea conduce cea mai fragmentată cameră din ultimele decenii, care trebuie să gestioneze probleme cum ar fi reducerea emisiilor de carbon, respectarea statului de drept și stabilirea unor reglementări pentru cele mai mari companii tehnologice.

Ea va trebui totodată să navigheze prin relațiile parlamentului cu celelalte două instituții care guvernează organizația: Comisia Europeană, forul său executiv, și Consiliul European, care îi reunește pe șefii de guvern din toate cele 27 de state membre. Cele trei departamente concurează deseori între ele pentru influență, în vreme ce parlamentul se luptă pentru relevanță și, deseori, apare ca fiind cel mai slab.

‚Dansul’ între instituțiile europene se desfășoară pe fondul unei dileme și mai mari: va putea oare blocul, care se proclamă un apărător al democrației și care guvernează viața europenilor sub diverse aspecte, să devină mai democratic în același timp menținându-și actuala structură?

„Uniunea Europeană este un sistem politic nedefinitivat”, afirmă Sophie Pornschlegel, analist politic principal la Centrul pentru Politică Europeană, o instituție din Bruxelles.

„Este o problemă de perspectivă”, subliniază ea. „Privită ca organizație internațională, ea este una dintre cele mai democratice. Evident, dacă însă o compari cu democrațiile naționale, ea relevă un deficit democratic”.

Dar, potrivit afirmațiilor dnei Pornschlegel, comparația nu ar fi justă. “Până acum, nu avem Statele Unite ale Europei”, spune ea, referindu-se la o structură de putere mult mai adânc integrată. „E vorba de o structură mult mai complicată”.

Parlamentul European poate avea drept de veto asupra legislației, poate stabili bugetele, poate ratifica acorduri internaționale și are un rol de supervizor asupra unor instituții diverse. El are totodată ultimul cuvânt în privința desemnării președintelui Comisiei Europene.

Dar, în decembrie 2019, când actuala șefă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a fost numită, liderii naționali nu și-au respectat promisiunea vizând numirea unui președinte dintre candidații propuși de parlamentarii europeni, iar acest lucru a fost considerat drept o grea lovitură pentru poziția instituției. De asemenea, parlamentarii nu pot demite diverși comisari, ci pot doar să demită comisia în bloc.

Și, o altă diferență importantă comparativ cu parlamentele naționale, Parlamentul European nu are puterea de a iniția legi or, potrivit multora, asta reprezintă o mare piedică. „Asta te pune într-o poziție de reacționar”, afirmă Marietje Schaake, fost membru al Parlamentului European, care acum predă la Universitatea Stanford. „Este un mare defect în designul uniunii”, spune el.

Alberto Alemanno, profesor de drept UE la școala de comerț HEC Paris, spune lucrurile mult mai pe șleau. „Parlamentul European nu este nici parlament, pentru că nu poate avea inițiative legislative, și nu e nici european, pentru că membrii săi sunt aleși la nivel național și nu la nivel european”, spune el.

În multe privințe, dna Metsola, fost avocat, aduce o noutate în această funcție. Aproape 60% dintre parlamentari sunt bărbați, iar media de vârstă este în jur de 50 de ani. Iar dna Metsola este primul președinte care provine din Malta, cel mai mic stat membru al uniunii.

Dar în alte privințe, dna Metsola este o alegere oarecare. Ea aparține celui mai mare grup din parlament, din care face și partidul dnei von der Leyen. Criticii afirmă că s-ar putea ca afinitatea politică să fie un impediment în privința poziției dnei Matsola în fața comisiei.

Într-un interviu acordat redacției The Times înainte de a fi aleasă, dna Metsola declara: „Avem sarcina de a trage comisia la răspundere și vom face asta fără nicio scuză prealabilă”.

„Dar vom avea în vedere o privire mai de asamblu în privința unității UE”, a adăugat ea. „Nu vreau ca parlamentul să rămână blocat în discuții inter-instituționale”.

Dna Metsola a fost cât se poate de clară în privința corupției și a erodării statului de drept, mai ales în Malta, țara sa natală. Dar ea a fost criticată pentru vederile sale conservatoare la nivel social, mai ales în privința poziției sale împotriva avortului. Ea a spus că, de îndată ce va fi aleasă, va impune o „poziție a parlamentului” în privința drepturilor la reproducere.

Referindu-se la faptul că dna Metsola a votat împotriva rezoluției care condamna legislația antiavort a Poloniei, Alice Kuhnke, cadidata la președinție din partea Verzilor, a declarat: „Toate femeile din UE trebuie să se aștepte ca președintele parlamentului să lupte pentru noi atunci când va fi nevoie”.

„Mi-e greu să-mi închipui cum va reuși ea să facă asta cu credibilitate și forță”, a adăugat dna Kuhnke într-un interviu, înaintea confirmării dnei Metsola ca președintă.

Instituția parlamentului a fost deseori criticată pentru că nu-și susține principiile pe care le propovăduiește. Într-un recent raport, Transparency International, o organizație anticorupție, sublinia că regulamentul intern al parlamentului este deficitar în a garanta tragerea la răspundere a parlamentarilor.

Analiștii afirmă însă că, în pofida unor defecte ale sistemului, există motive pentru care parlamentul poate fi optimist. În urma unui recent sondaj, 63% dintre europeni afirmau că ar dori ca instituția să aibă un rol mai important. Potrivit unei propuneri, unii parlamentari ar putea fi aleși la nivel european și nu pe listele naționale, acest lucru putând întări relațiile cu alegătorii din întreaga organizație. Dar în stilul tipic al UE, nu e clar dacă o asemenea schimbare ar putea să fie definitivată înaintea alegerilor viitoare, programate în 2024.

articol New York Times (preluare Rador)

spot_imgspot_img