Șeful diplomației americane, despre care președintele Trump sugera că ar putea fi următorul lider al Venezuelei, controlează în prezent finanțele, distribuția resurselor naturale și guvernul țării latino-americane, a scris The New York Times pe baza interviurilor realizate cu peste 10 oficiali și persoane apropiate guvernelor de la Washington și Caracas.
Marco Rubio conduce Venezuela de la Washington, potrivit ziarului american.
În cele șase luni care au trecut de la operațiunea prin care forțele americane l-au capturat pe președintele Nicolas Maduro pentru a-l aduce în fața sistemului de justiție din SUA, Rubio a devenit conducătorul de facto al Venezuelei. Are o influență asupra unei țări suverane la un nivel nemaiîntâlnit de când L. Paul Bremer al III-lea sosea la Badgad, în 2003, pentru a conduce Irakul ocupat de SUA.
Șeful diplomației americane nu s-a deplasat personal în Venezuela de când SUA a preluat controlul, însă este profund implicat în afacerile cotidiene ale țării și menține o legătură strânsă cu Delcy Rodriguez, vicepreședinta numită președintă interimară, cu aprobarea Washingtonului, scrie The New York Times.
Cei doi își scriu în spaniolă pe WhatsApp, schimbă bârfe, urări de zile de naștere și selfie-uri, notează cotidianul american. Chiar și așa, relația dintre ei nu poate fi descrisă drept un parteneriat, ci mai degrabă ca o manifestare a puterii americane în era Trump, în care învingătorul ia tot, indiferent de suveranitate și dreptul internațional, scrie NYT.
Veniturile Venezuelei, sub controlul lui Marco Rubio
Aspectul care distinge influența pe care o are Washingtonul în Venezuela de cea pe care o exercită asupra altor țării este controlul direct asupra veniturilor publice ale acestui stat.
Trezoreria SUA primește veniturile din majoritatea exporturilor venezuelene, iar apoi le distribuie treptat către Venezuela prin intermediul băncilor private din această țară. Cei care stabilesc condițiile în care pot fi cheltuiți banii și de către cine sunt chiar Marco Rubio și echipa lui.
Sistemul aduce și unele beneficii. Pe de o parte, i-a permis lui Rubios să oprească schemele de corupție din Venezuela, iar guvernul local folosește protecția eficientă a Trezoreriei SUA pentru a primi venituri fără să se confrunte cu numeroșii creditori care solicită rambursarea datoriilor de miliarde de dolari.
Pe de altă parte, Rubio are astfel o influență imensă asupra lui Delcy Rodriguez, care depinde de fonduri pentru a plăti lucrători și pentru a susține moneda națională.
Chiar și numirile importante de miniștri pe care le face Rodriguez trec pe la Rubio, cum se întâmplă, de exemplu, la Ministerul apărării.
Obiectivul lui Trump, petrolul venezuelean
Cutremurele devastatoare care au avut loc luna trecută au complicat misiunea declarată a lui Marco Rubio de a readuce Venezuela la democrație, însă capacitatea țării de a se redresa este esențială pentru obiectivul suprem al lui Trump – securizarea petrolului venezuelean pentru interesele americane, mai scrie NYT.
De când au avut loc cutremurele, secretarul de stat al SUA a încercat să întărească guvernul interimar al Venezuelei. Statele Unite au trimis 900 de militari și s-au angajat să furnizeze ajutoare în valoare de 400 de milioane de dolari, precum și lăzi cu bani lichizi pentru guvernul de la Caracas.
Adversarii lui Trump acuză actuala administrație de la Washington că sifonează resursele Venezuelei și susține un guvern autoritar, lăsând o mare parte din oamenii lui Maduro la putere.
„Secretarul Rubio a afirmat că nu suntem în război cu Venezuela”, i-a spus congresmenul democrat Sean Casten lui Scott Bessent, secretarul Trezoreriei, în timpul unei audieri în Congres în februarie. În aceste condiții, a întrebat Casten, ce autoritate are Statele Unite pentru a controla activele venezuelene? Bessent i-a răspuns că îl va contacta ulterior.
