Oligarhul moldovean Vladimir Plahotniuc, care a fost recent arestat în Grecia în legătură cu cazul din Republica Moldova privind spălarea unei uriașe sume de bani, a călătorit regulat la Moscova folosind un pașaport fals emis pe numele „Mihail Taușanov”, arată date de zbor și copii ale documentelor intrate în posesia publicației The Insider.
În plus, potrivit unor informații obținute din interceptări telefonice, Dmitri Kozak, șeful adjunct al Administrației Prezidențiale ruse, a purtat negocieri cu Plahotniuc începând din iunie 2024, în cadrul eforturilor Kremlinului de a-și asigura sprijinul celui mai bogat om din Moldova înaintea alegerilor prezidențiale din această țară. Plahotniuc a zburat ultima dată la Moscova la sfârșitul lunii aprilie 2025.
Numele false ale oligarhului
Pe 22 iulie, cel mai bogat om din Republica Moldova, Vladimir Plahotniuc, a fost arestat în Grecia la cererea Interpolului, sub acuzația de implicare în spălarea a 20 de miliarde de dolari din bani corupți ruși prin așa-numita „spălătorie (de bani) moldovenească”.
În afară de Republica Moldova, extrădarea lui Plahotniuc a fost solicitată și de Rusia, care a formulat oficial acuzații penale împotriva lui pentru spălare de bani. Dar există motive întemeiate și pentru scenariul conform căruia acuzațiile Moscovei fac parte, de fapt, dintr-un alt plan. „Ceva ne spune că cererea Rusiei este pur și simplu o încercare de a-i oferi lui Plahotniuc protecție și libertate”, a declarat Viorel Cerneucanu, șeful Inspectoratului General de Poliție din Moldova. Cerneucanu a subliniat că Moscova a emis anterior un mandat de arestare pentru un alt oligarh moldovean fugar, Ilan Șor, care locuiește acum în Rusia și are pașaport rusesc.
Și sunt indicii care arată că Viorel Cerneucanu are dreptate, notează publicația citată. Potrivit unui raport al poliției elene, în timpul arestării lui Plahotniuc au fost confiscate peste 20 de acte de identitate false cu nume diferite. Printre acestea se aflau pașapoarte ucrainene, rusești și bulgare pe numele lui „Mihail Taușanov” („născut” la 22 februarie 1962). După cum a descoperit The Insider, Plahotniuc, organizatorul uneia dintre cele mai mari escrocherii din istoria recentă a Moldovei, a călătorit în mod regulat în Rusia sub acest nume. În timpul acestor vizite, nu numai că nu a avut probleme cu legea, dar a participat la întâlniri la cel mai înalt nivel al Kremlinului.
Negocieri cu Kozak
În aprilie 2025, proiectul de investigație moldovean Malenkaya Strana („Mica țară”) a publicat fragmente din înregistrările telefonice ale lui Vladislav Darvai, care din 2019 până în septembrie 2024 a fost reprezentantul comercial al Rusiei în Moldova (în prezent este șeful departamentului de informare pentru cooperare la frontieră al Administrației Prezidențiale ruse). În 2024, în conversația cu amanta sa, Natalia Pelin, Darvai a recunoscut că a fost implicat în organizarea unei vizite secrete a lui Vladimir Plahotniuc la Moscova, unde oligarhul urma să se întâlnească cu Dmitri Kozak, șeful adjunct al Kremlinului.
Conform spuselor lui Darvai, era clar că Plahotniuc decisese să vină la Moscova – în ciuda dosarului penal deschis împotriva lui – pentru discuții secrete cu Kozak. El trebuia să sosească pe 4 iunie și să se cazeze la National Hotel. Pentru a nu fi filmat, Plahotniuc a primit instrucțiuni să poarte ochelari de soare și o șapcă cu cozoroc în timpul călătoriei. A fost preluat de la aeroport într-o mașină fără însemne distinctive – dar cu numere de înmatriculare care să garanteze că nu va fi oprită de poliție – și nu i s-a permis să părăsească camera de hotel pe durata întregii vizite de trei zile.
Potrivit înregistrărilor telefonice, miliardarul moldovean a plătit și pentru închiderea centrului de fitness al hotelului, pentru a-l folosi exclusiv. Cu toate acestea, i s-a cerut să nu meargă la salonul de masaj, unde una dintre angajate, o „femeie moldoveană din Bălți”, l-ar fi putut recunoaște. The Insider a putut confirma că o astfel de maseuză lucra într-adevăr la hotel în acea perioadă.
Potrivit înregistrărilor telefonice, vizita lui Plahotniuc trebuia să dureze „până vineri”, adică până pe 7 iunie. The Insider a examinat baza de date a zborurilor și a constatat că un bărbat cu pașaport emis pe numele Mihail Taușanov a zburat la Moscova din Dubai în după-amiaza zilei de 4 iunie 2024 și apoi a zburat înapoi la Dubai din Moscova târziu în seara zilei de 7 iunie.
Înregistrările telefonice ale lui Darvai se încheie în iunie, așa că nu este clar ce au convenit exact Kozak și Plahotniuc, dar din contextul conversației reiese că discutau despre revenirea miliardarului în politica moldovenească, care „fără el s-a transformat într-un fel de circ”. Din conversațiile lui Darvai reiese, de asemenea, că întâlnirea lui Plahotniuc cu Kozak era menită să fie doar o întâlnire preliminară înaintea unei conversații cu Putin.
Potrivit descrierii făcute de Darvai, Kozak l-a mustrat pe Plahotniuc: „Înțelegi că tot ce se întâmplă acum (în Moldova) este în principal vina ta? Ai avut toată puterea, dar te-ai jucat”. Plahotniuc a răspuns că lucrează pentru a-și corecta greșelile din trecut și că este gata să se întoarcă în Moldova, dar că nu poate face acest lucru singur, motiv pentru care a zburat la Moscova.
Cum interferează Kremlinul în politica Republicii Moldova
Judecând după înregistrările telefonice, următoarea întâlnire dintre Plahotniuc și Kozak a avut loc o săptămână mai târziu, la Minsk. Și, după cum se poate vedea din datele de zbor, aceasta nu a fost nici pe departe ultima. Folosind același pașaport pe numele Taușanov, Plahotniuc a zburat la Moscova în iulie și octombrie 2024, precum și în martie și aprilie 2025. Aceasta a fost o perioadă foarte turbulentă în politica moldovenească, iar Kremlinul încerca activ să influențeze evenimentele în direcția dorită, notează The Insider.
Plahotniuc a zburat apoi la Moscova în iulie și octombrie 2024, precum și în martie și aprilie 2025.
Presiunea Rusiei a atins apogeul în octombrie-noiembrie 2024, în timpul alegerilor prezidențiale din Moldova, care au coincis cu un referendum național privind aderarea la Uniunea Europeană. Nu este greu de înțeles de ce Kremlinul avea nevoie de sprijinul unui miliardar prietenos cu Rusia: banii au jucat un rol semnificativ în eforturile sale de interferență, mai scrie publicația citată.
Pe lângă Plahotniuc, oligarhul fugar Ilan Șor a primit ajutor de la Moscova pentru a înființa „Blocul Victoriei” și pentru a cumpăra voturi pentru forțele sale politice care operau pe teren în Moldova. La început, banii erau aduși de curieri care zburau de la Chișinău la Moscova via Turcia. Dar când serviciile de securitate moldovene au început să îi intercepteze la plecare, Șor a început să distribuie carduri de plastic marca Mir încărcate cu bani care puteau fi încasate în Transnistria. Diaspora moldovenească din Rusia a fost, de asemenea, utilizată pentru a perturba votul: pe 20 octombrie, alegătorii aduși cu autobuzul la Moscova au primit mese gratuite într-un restaurant de lângă ambasada Moldovei și au primit chiar excursii cu autobuzul în Belarus, Azerbaidjan și Turcia – totul pentru a putea sta la coadă la secțiile de votare pe care Moldova le-a înființat în străinătate.
În timpul celui de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale, mita a fost extinsă și la moldoveni care trăiesc în Uniunea Europeană, unde observatori speciali au fost postați la intrările secțiilor de votare pentru a se asigura că respectivii alegători își respectă partea de înțelegere. În Estonia și Italia, alegătorii au văzut persoane cu camere și smartphone-uri filmând fețele celor care intrau în secțiile de votare și transmiteau imaginile în direct. În Bologna, una dintre aceste persoane care filmau a fost identificată ca fiind o studentă din Rusia. Ea a explicat că interesul său pentru alegerile din Moldova se datora participării la eforturile de observare desfășurate în numele unei organizații despre care s-a dovedit că nu există.
Când s-a dovedit imposibil să obțină majoritatea voturilor pentru tabăra sa prin mită, Kremlinul a decis să creeze două blocuri mari cu orientări politice opuse, pentru a obține majoritatea în parlament. Primul bloc nu ascunde simpatia față de Moscova, patru politicieni proruși – toți foști membri ai Partidului Comunist – conducând acum patru forțe politice diferite. Partidul Socialiștilor al lui Igor Dodon, Partidul Comunist al lui Vladimir Voronin, Inima Moldovei a Irinei Vlah și Viitorul Moldovei al lui Vasile Tarlev au anunțat planuri de unire într-un bloc electoral pentru a participa la viitoarele alegeri parlamentare.
Alături de această coaliție, Kremlinul promovează blocul „pro-european” „Alternativa”. Această grupare este condusă de Mișcarea Națională Alternativă a primarului Chișinăului, Ion Ceban, și include, de asemenea, Partidul pentru Dezvoltarea și Unificarea Moldovei al fostului prim-ministru Ion Chicu, Congresul Civil al lui Mark Tkachuk, dar și pe fostul candidat la președinție Alexander Stoianoglo.
Prin sprijinirea a două blocuri cu opinii politice opuse, Moscova speră să capteze cât mai mulți alegători, erodând în același timp sprijinul pentru Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) al președintei Maia Sandu. Totuși, principalul factor care îi leagă pe toți politicienii moldoveni ce se bucură de favoarea Moscovei este lunga lor istorie de relații cu Plahotniuc, notează sursa citată.
Cerere oficială de extrădare pe numele lui Plahotniuc
Procuratura Generală a Republicii Moldova a transmis joia trecută autorităților elene cererea de extrădare a fostului politician Vladimir Plahotniuc, reținut recent pe teritoriul Greciei în baza unei alerte internaționale de urmărire emisă de Interpol, au relatat anterior MOLDPRES și Agerpres.
Plahotniuc este cercetat penal în Republica Moldova pentru săvârșirea unor infracțiuni grave, inclusiv crearea și conducerea unei organizații criminale, escrocherie în proporții deosebit de mari și spălare de bani.
„Actele transmise includ toate materialele necesare în susținerea cererii, în conformitate cu prevederile Convenției europene de extrădare din 1957 (Convenția de la Paris) și normele de procedură penală aplicabile. Procuratura își exprimă încrederea că, în baza angajamentelor asumate în cadrul cooperării judiciare internaționale, autoritățile elene vor da curs cererii transmise, în vederea aducerii în fața justiției a persoanei vizate”, a comunicat Procuratura Generală.
Procedura de extrădare începe din momentul transmiterii cererii de extrădare de către statul solicitant către statul solicitat, pe teritoriul căruia a fost arestată persoana căutată.
Dosar penal în România în cazul documentelor găsite la Plahotniuc
Tot săptămâna trecută, Ministerul de Interne (MAI) a anunțat că a fost deschis un dosar penal în România în legătură cu documentele false găsite asupra lui Plahotniuc, după ce a fost arestat în Grecia.
MAI a transmis că a primit de la autoritățile elene copii de pe șase documente de identitate descoperite asupra lui Plahotniuc, iar în urma verificărilor s-a stabilit că unul singur este autentic, respectiv un pașaport emis de statul român pe numele real al acestuia.
Conform MAI, în cazul celorlalte cinci documente – două cărți de identitate, două permise de conducere și un pașaport – sunt „suspiciuni rezonabile” că sunt false.
„În urma schimbului de date și informații efectuat prin intermediul Centrului de Cooperare Polițienească Internațională din cadrul Poliției Române, autoritățile elene au transmis copii de pe șase documente de identitate aflate în posesia persoanei respective. În urma verificărilor efectuate la nivelul structurilor MAI, au rezultat suspiciuni rezonabile cu privire la o posibilă faptă de contrafacere a unor documente oficiale – două cărți de identitate, două permise de conducere și un pașaport, constând în suprascrierea mecanică a acestora, în scopul denaturării identității titularului. (…) Verificările efectuate la nivelul structurilor MAI au arătat că un singur document dintre cele șase este autentic și emis de statul român, respectiv un pașaport care a fost eliberat pe numele real al persoanei respective, anterior emiterii unei interdicții cu privire la aceasta”, a precizat MAI.
Ministerul de Interne a precizat că, în acest caz, a fost deschis un dosar penal la nivelul Direcției Investigații Criminale din cadrul Poliției Române, pentru fals material în înscrisuri oficiale și uz de fals.
Unul dintre cei mai căutați foști politicieni din Republica Moldova, Vladimir Plahotniuc a fost reținut pe 21 iulie de autoritățile elene pe Aeroportul Internațional din Atena, cu puțin timp înainte de a se îmbarca într-un zbor spre Dubai.
Alături de el a fost arestat și fostul deputat moldovean Constantin Țuțu, ambii fiind localizați de ofițeri ai Diviziei de Infracțiuni Contra Vieții și Proprietății.
Un set de documente care aparțin lui Vladimir Plahotniuc și Constantin Țuțu au fost ridicate în urma perchezițiilor corporale desfășurate la aeroport și domiciliul din Grecia.
„În timpul perchezițiilor corporale la aeroport, dar și la domiciliu, au fost găsite o serie de documente cu identități diferite. Unele dintre ele aparțin aceluiași stat, dar au identitate și fotografie diferită, data/luna/anul nașterii fiind modificată”, a anunțat Procuratura Generală a Republicii Moldova.
În cazul lui Vladmir Plahotniuc este vorba de patru cărți de identitate pe diferite nume eliberate în Vanuatu, România (două cu fotografii diferite, eliberate la 19 martie 2025, ambele pe numele Antohe Mihai), Bulgaria; șase permise de conducere cu identități false eliberate în România (la 7 mai 2025 și 10 februarie 2020 ambele pe numele Antohe Mihai), Ucraina, Republica Moldova, Federația Rusă, Bulgaria; și 11 pașapoarte pe diferite nume eliberate în Vanuatu, Irak, Federația Rusă, Republica Moldova, România (eliberate în 2020 și 2022 pe numele PLAHOTNIUC Vladimir, Antohe Mihai), Ucraina, Bulgaria, Republica Moldova.
Vladimir Plahotniuc este un controversat politician și om de afaceri din Republica Moldova. El a părăsit țara în iunie 2019, după căderea guvernării Partidului Social Democrat European (PDM), formațiunea pe care o conducea. Este vizat în mai multe dosare penale pentru infracțiuni grave, inclusiv fraudă bancară, spălare de bani, constituirea și conducerea unei organizații criminale, corupere activă și îmbogățire ilicită. Potrivit autorităților moldovene, Plahotniuc ar fi beneficiat direct de pe urma furtului unui miliard de dolari din sistemul bancar moldovenesc în perioada 2014-2015, potrivit presei din Republica Moldova.
