Paradoxurile Capitalei: Căsătoriile din Sectorul 1 depășeșc de 3 ori media pe oraș, deși acolo e cea mai îmbătrânită populație/ Două treimi dintre divorțuri au loc în cazul tinerilor / Mariajul durează în medie 10 ani

Bucureștiul înregistra înainte de pandemie valori record ale numărului de căsătorii, care depășeau cu mult numărul de nașteri, situație total neobișnuită, se arată într-un raport al Băncii Mondiale. „Un aspect foarte interesant este faptul că rata nupțialității în Sectorul 1 depășește de circa 3 ori media Capitalei, deși acolo locuiește cea mai îmbătrânită populație”, notează autorii raportului.

Oameni pe strada in Bucuresti Foto: lcv / Alamy / Alamy / Profimedia

Cea din Sectorul 3 are un nivel asemănător, în timp ce restul sectoarelor înregistrează valori modeste, mai degrabă apropiate de media națională și a județului Ilfov.

Rata nupțialității este indicatorul demografic cel mai strâns legat de dinamica PIB, tinerii având tendința de a amâna căsătoria până când climatul economic se îmbunătățește.

Vârsta medie a bărbaților care se căsătoresc în București a ajuns la 36,5 ani, iar cea a femeilor la 33,8

O parte dintre valorile extreme ale ratei nupțialității pot fi explicate și de unele stimulente acordate de administrațiile locale. Primăria Municipiului București acordă încă din anul 2017 o primă de 1.500 lei pentru prima căsătorie tuturor celor care au între 18-35 de ani și au reședința în Capitală.

Vârsta medie a bărbaților care se căsătoresc în București a ajuns la 36,5 ani, iar cea a femeilor la 33,8, mult peste media națională și în creștere cu circa 3 ani în cazul ambelor sexe față de anul 2008, mai arată raportul.

În ceea ce privește rata divorțialității, aceasta s-a menținut relativ constantă în ultimul deceniu la nivelul Capitalei, între 1,3 și 1,5 divorțuri la 1000 de locuitori. În schimb, la nivelul județului Ilfov rata divorțialității a crescut constant și chiar s-a dublat față de 2012.

Peste două treimi dintre divorțurile înregistrate în București s-au înregistrat în cazul cuplurilor tinere, fără copii, în timp ce în județul Ilfov circa 45% dintre aceștia aveau cel puțin un copil. Cele mai multe divorțuri implică bărbați cu vârsta de 35-49 de ani, respectiv femei cu vârsta de 30-44 de ani, căsătoriți în medie de circa 10 ani.

Sectoarele 3 și 1 înregistrează cele mai ridicate valori ale divorțialității, la polul opus aflându-se sectoarele 2 și 4.

Mutarea treptată a populației tinere din Capitală către județul Ilfov, pe fondul suburbanizării, a făcut ca rata mortalității în județul Ilfov să scadă accentuat în ultimul deceniu, ajungând cea mai redusă din țară. În București, cele mai ridicate valori ale mortalității se înregistrează în Sectorul 1 (13 decese/1000 de locuitori) și în Sectorul 2 (12 decese), în timp ce valorile minime în Sectoarele 3 și 5 (sub 10).

Cea mai redusă valoare a mortalității din Capitală a fost înregistrată în Sectorul 3

Aceste diferențe sunt date de diferențele mari ale ponderii populației de peste 65 de ani în totalul numărului de locuitori din fiecare sector. În ultimul deceniu, rata mortalității infantile la nivelul Capitalei a scăzut la circa jumătate, în linie cu tendițele de la nivel național, ajungând la valori apropiate de media UE-27.

Cea mai redusă valoare a mortalității din Capitală a fost înregistrată în Sectorul 3, în timp ce Sectoarele 1 și 6 au avut și acestea valori sub medie. O situație mai puțin favorabilă este înregistrată în sectoarele 2 și 5, unde valoarea mortalității infantile a depășit 5‰, mai arată raportul Băncii Mondiale

Bucureștiul este principalul pol de atracție a companiilor și a locuitorilor – fie aceștia migranți pe distanțe scurte sau lungi – din întreaga țară. Conform studiului Orașe Magnet realizat de Banca Mondială, capitala în sine generează aproximativ 25% din PIB-ul național și peste 1,1 milioane de locuri de muncă, fiind nucleul zonei cu cea mai mare densitate de populație și companii.

Prin urmare, zona de captare a capitalei se extinde până la 100 km (de exemplu, partea de nord a județului Teleorman), în special în zonele ușor accesibile, cu o dezvoltare economică slabă, deoarece salariul mediu net lunar în București este cel puțin dublu decât în majoritatea județelor din jur (Ialomița, Călărași, Giurgiu, Teleorman), ceea ce îl face atractiv inclusiv pentru naveta pe distanțe lungi.

Bucureștiul a intrat într-un continuu proces de suburbanizare. Acest lucru a făcut ca un număr semnificativ de cetățeni să părăsească orașul pentru a se stabili în localitățile din jur (mai ales din Ilfov, dar și din Giurgiu, Dâmbovița, Călărași sau Ialomița), unde costurile și condițiile de viață erau în general mai atractive, dar au continuat să lucreze în capitală, se mai spune în document. Dar acum se pare că asistăm laînceputul unei repoziționări a migrației la nivelul zonei Capitalei, dinspre o suburbanizare accentuată cu destule efecte negative: creșterea traficului auto, apariția unor cartiere-dormitor cu dotări deficitare, presiunea asupra patrimoniului natural etc.

Sursele principale de migranți interni pentru București sunt județele din partea de sud și de est a țării, mai ales Teleorman, Prahova, Argeș, Galați, Buzău, Brăila, Ialomița, Călărași, Olt, Vâlcea, Dâmbovița, Giurgiu, Constanța, Tulcea, Bacău, Vaslui, Gorj, Dolj etc. În ceea ce privește vârsta, Bucureștiul înregistrează cel mai important sold demografic în cazul persoanelor tinere, cu vârsta de 15-35 de ani.

În schimb, în cazul persoanelor de peste 60 de ani se înregistrează valori negative ale soldului migratoriu, aceștia optând, mai ales după pensionare, pentru relocarea în zone rurale sau periurbane, unde costul vieții este mai redus. Capitala a rămas destinația celor mai mari fluxuri de navetism din țară datorită salariilor competitive și a ofertei generoase de locuri de muncă.

Vârsta medie a mamei la naștere este în București de circa 31,5 ani, nivel maxim în contextul României

Rata fertilității la nivelul Bucureștiului a fost în anul 2018 de doar 1,4 copii/femeie, mult sub rata de înlocuire a populației de 2,1, fiind, alături de județul Cluj, cea mai redusă din țară. În schimb, aceasta este similară cu cea înregistrată în alte capitale europene din regiune (Budapesta, Viena, Sofia. Atena

Vârsta medie a mamei la naștere este în București de circa 31,5 ani, nivel maxim în contextul României și mediu în context regional, înscriindu-se în tendința europeană de amânare a nașterii, pe fondul creșterii gradului de ocupare al persoanelor de sex feminin.

Între 2008 și 2018, numărul de mame cu vârsta de 35-39 de ani a crescut cu 87%, iar al celor de 40-44 de ani a crescut de 2,5 ori. În schimb, numărul celor care au născut înainte de împlinirea vârstei de 25 de ani a scăzut cu 33%. Totodată, cele mai multe mame (38% din total) s-au înregistrat la grupa de vârstă 30-34 an

Fenomenul de îmbătrânire demografică și de suburbanizare și-a pus amprenta și asupra ratei mortalității la nivelul Capitalei. Astfel, deși are o pondere a vârstnicilor similară cu media națională, Bucureștiul înregistrează o rata a mortalității mai mică, explicația fiind dată de speranța de viață mai ridicată a populației. În pofida acestei performanțe, fenomenul de accentuare rapidă a îmbătrânirii demografice a imprimat o tendință crescătoare ratei mortalității, superioară ritmului de creștere a numărului de decese de la nivel național, tendință care va continua și în următorii ani.

Vezi aici întregul raport al Băncii Mondiale.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *