Pilotul român care a doborât recent cu un avion F-16 o dronă intrată în spațiul aerian al Estoniei a explicat, într-un videoclip postat de Ministerul Apărării Naționale (MApN), că diferența față de cazul de la Galați este că în situația din țara baltică folosirea armamentului nu crea pericole pentru civili, în timp ce într-o zonă locuită fragmentele rezultate după distrugerea unei drone pot pune în pericol oamenii de la sol.
„Vorbim despre două situaţii diferite. În cazul misiunii de Poliţie Aeriană din zona baltică, drona interceptată se afla într-un mediu operaţional în care folosirea armamentului nu genera un risc direct pentru populaţia civilă sau pentru o zonă urbană. La Galaţi, orice decizie de angajare a unei ţinte trebuie să ţină cont nu doar de ameninţarea reprezentată de aceasta, ci şi de consecinţele pe care le-ar putea avea interceptarea asupra oamenilor aflaţi la sol” , a declarat căpitan-comandorul Costel-Alexandru Pavelescu.
Potrivit acestuia, fragmentele rezultate în urma distrugerii unei drone sau schimbarea necontrolată a traiectoriei acesteia pot produce efecte imprevizibile într-o zonă locuită.
„De aceea, întrebarea nu este: de ce s-a tras în Estonia, ci: ar fi fost aceleaşi consecinţele asupra unui oraş precum Galaţi? Iar răspunsul este: cel mai probabil, nu”, a spus pilotul.
„Rolul militarilor este să elimine ameninţările, dar şi să protejeze oamenii. Uneori, cea mai dificilă decizie este să alegi soluţia care reduce cel mai mult riscul pentru populaţie”, a afirmat Pavelescu.
Cum a reușit avionul F-16 românesc să doboare drona din Estonia
Un avion militar românesc F-16 din forța NATO de poliție aeriană pentru țările baltice a doborât pe 19 mai în Estonia o dronă de origine ucraineană, deviată de la traiectoria sa care viza un obiectiv pe teritoriul Rusiei.
„Aflat în misiune de poliție aeriană în Lituania, din partea României, la bordul unui avion de vânătoare F16 românesc, căpitanul comandor Pavelescu Costel-Alexandru a reușit să încadreze, să angajeze și să pună la pământ o dronă intrată în spațiul aerian al Estoniei”, a transmis ministrul Miruță.
„În jurul orei 11.00, două aeronave F-16 din Detașamentul Carpathian Vipers au fost ridicate în aer de către Centrul de Operațiuni Aeriene Combinate (CAOC) Uedem pentru o alertă de Poliție Aeriană în spațiul aerian din zona de responsabilitate”, a explicat MApN.
„Piloții au identificat ținta și au parcurs toate procedurile de identificare, aprobare pentru angajare și minimizare a riscurilor, după care au lansat o rachetă aer-aer, doborând o dronă”, a transmis ministerul.
Ce s-a întâmplat la Galați
O dronă de fabricație rusească a căzut pe un bloc de locuințe din municipiul Galați, în noaptea de joi spre vineri. Au fost rănite două persoane, o femeie în vârstă de 53 de ani și copilul ei, de 14 ani.
Nicușor Dan a spus că drona făcea parte dintr-un grup de 43, dar „traiectoria ei s-a modificat și a venit înspre Galați” atunci când a fost „lovită probabil deasupra orașului Reni” din Ucraina.
„A fost un grup de 43 de drone, care au venit din partea estică, au traversat Ucraina la, să zicem, 20-30 de kilometri de la nord de Dunăre, dinspre est spre vest. Pe măsură ce au trecut pe teritoriul ucrainean, o parte din ele au fost doborâte – și una dintre ele, lovită probabil deasupra orașului Reni, traiectoria ei s-a modificat și a venit înspre Galați”, a afirmat șeful statului, în cadrul unor declarații de presă făcută la Galați unde s-a deplasat pentru a discuta cu victimele și pentru a merge la blocul afectat.
Ministerul Apărării Naționale a publicat două clipuri video în care încearcă să explice de ce nu a fost doborâtă drona care a încălcat spațiul aerian românesc.
„Avem una din cele mai avansate legi care ne permite sa neutralizăm dronele ce pătrund neautorizat în spațiul aerian național. Însă nu înseamnă cu putem folosi armamentul letal în mod discreționar. Putem face uz de armă, însă numai dacă siguranța cetățenilor nu este pusă în pericol”, a explicat MApN.
Purtătorul de cuvânt al MapN, colonelul Cristian Popovici, a explicat într-un dialog cu HotNews care sunt posibilitățile reale ale forțelor noastre armate și cât de greu dă jos, orice țară din lume, dronele. Militarul a răbufnit într-un dialog cu HotNews.
„Nu poţi să tragi cu tunul de 2x30mm. Nu poţi face foc de baraj, ca Saddam Hussein (aluzie la apărarea antiaeriană irakiană din timpul războiului din Irak, când regimul Saddam Hussein trăgea masiv, dar adesea imprecis, spre avioanele şi rachetele americane, n.r.).
Sunt ofiţer de artilerie şi rachete antiaeriene. Există şi metoda focului de baraj – când nu îl poți vedea, dar ştii că dispozitivul vine dintr-o anumită direcţie”, a declarat Popovici.
