Ploşniţele de pat au ajuns subiect de dezbatere în parlamentul francez, după o adevărată psihoză în rândul populaţiei

spot_img

Știri din aceeași categorie

DISTRIBUIE!

Cu mai puţin de un an înainte de a fi gazda Jocurilor Olimpice, Franţa este cuprinsă de o adevărată psihoză legată de ploşniţele de pat, scrie News.ro. 11% dintre gospodăriile franceze au fost invadate oficial de aceste insecte. Dar ploşniţele de pat nu au luat cu asalt doar gospodăriile pariziene. Utilizatorii reţelelor sociale au publicat imagini cu insectele care se târăsc în trenurile de mare viteză şi în metroul din Paris. Ar fi fost văzute şi în cinematografe şi chiar pe aeroportul Charles de Gaulle. Rapoartele au ajuns la cele mai înalte niveluri ale guvernului, iar marţi ploşniţele de pat au fost subiectul unei dezbateri în parlament.

Invazie de ploşniţe la ParisFoto: Laure Boyer / AFP / Profimedia Images

Într-un raport publicat în iulie, agenţia de sănătate Anses a declarat că, între 2017 şi 2022, ploşniţele de pat au infestat mai mult de una din zece gospodării franceze. „Toată lumea intră în panică”, a declarat Sacha Krief, managerul unui magazin de dezinsecţie. „Oamenii pot deveni cu adevărat deprimaţi, chiar paranoici din cauza asta”, spune el.

Cu mai puţin de un an înainte de Jocurile Olimpice de la Paris, autorităţile franceze vor să se asigure că ploşniţele de pat nu vor face probleme sportivilor şi au demarat o campanie de exterminare a acestor dăunători.

„Statul trebuie să pună urgent în aplicare un plan de acţiune împotriva acestui flagel, în condiţiile în care Franţa se pregăteşte să găzduiască Jocurile Olimpice şi Paralimpice în 2024”, a declarat viceprimarul capitalei, Emmanuel Gregoire, într-o scrisoare adresată săptămâna aceasta premierului Elisabeth Borne. De asemenea, el a cerut asigurătorilor să includă acoperirea împotriva ploşniţelor de pat în poliţele de asigurare a locuinţelor, deoarece persoanele cu venituri mici au rareori mijloacele necesare pentru a apela la firme de dezinsecţie.

După ce au apărut imagini cu astfel de insecte prezente pe scaunele din trenuri, ministrul transporturilor, Clement Beaune, a declarat vineri că va discuta această problemă cu operatorii de transport.

În Gare de Lyon din Paris, călătorii spun însă că se îndoiesc că autorităţile vor reuşi să rezolve problema. „Sunt îngrijorată de acest lucru. Îmi voi ţine bagajele închise pentru a împiedica (insectele) să intre în casa mea. Odată ajunsă acasă, va trebui să-mi spăl toate hainele”, a declarat pentru Reuters Laura Mmadi, o vânzătoare care se îndrepta spre sudul Franţei.

Venind la Paris de la Nisa, Sophie Ruscica spune că şi-a inspectat cu atenţie scaunul pentru a vedea dacă există vreo urmă a acestor insecte care se hrănesc cu sânge uman şi care pot trăi într-o gamă largă de habitate, inclusiv în paturi. „M-a stresat foarte tare. Trebuia să iau trenul şi mă întrebam dacă voi găsi ploşniţe de pat. Dar, mai nou, se pot găsi în cinematografe şi cam peste tot”, spune ea.

Dezbatere în Adunarea Naţională

În aceste condiţii, grupurile politice din Adunarea Naţională s-au întrecut, marţi, în faţa presei, pentru a încuraja autorităţile publice să ia măsuri în faţa anxietăţii crescânde provocate de aceste insecte, relatează AFP.

Referindu-se la un adevărat „flagel”, liderul deputaţilor din Renaşterea a deschis lucrările de dimineaţă: „Am decis să facem din acest subiect o prioritate”, împreună cu Modem şi Horizons, aliaţi ai taberei prezidenţiale, a anunţat Sylvain Maillard. Liderul macroniştilor de la Palatul Bourbon a anunţat pregătirea unui proiect de lege, care să fie examinat la începutul lunii decembrie.

Colegul său Robin Reda, autor şi el al unui text pe această temă în 2021, a adăugat că textul în curs de pregătire ar putea permite ca problema să fie recunoscută ca „o problemă de sănătate publică”.

„Am pierdut şase ani”, a replicat rapid în faţa presei Mathilde Panot, preşedinta deputaţilor Insoumis, susţinând că a „tras un semnal de alarmă” încă din 2017 şi amintind că a depus o „propunere de rezoluţie în 2019”. Apoi, în timpul sesiunii de întrebări guvernamentale, deputata a fluturat o mică fiolă care conţinea ploşniţe. „Mi-aţi râs în faţă, nu aţi făcut nimic”, i-a spus ea şefei guvernului, Elisabeth Borne, cerând din nou un plan naţional de prevenire şi crearea unui „serviciu public de dezinsecţie”. Grupul ei a depus, de asemenea, o nouă propunere de rezoluţie în acest sens.

„Nu ar trebui să existe diviziuni pe această temă”, a replicat premierul, care a anunţat „o întâlnire în zilele următoare cu toate ministerele implicate”, în special cu cele ale Tranziţiei ecologice, Locuinţelor şi Sănătăţii. „Să lucrăm împreună şi să găsim soluţii împreună”, a îndemnat Borne.

Şi alte grupuri politice au iniţiat măsuri. Grupul socialist urma să depună un proiect de lege chiar în cursul zilei de marţi, după cum a anunţat purtătorul său de cuvânt Arthur Delaporte. Proiectul de lege propune includerea „în toate poliţele de asigurare obligatorie a locuinţei a unei garanţii împotriva riscurilor rezultate în urma unei infestări cu ploşniţe de pat”, a spus el, deoarece „mulţi oameni renunţă” să acţioneze „din cauza costului exorbitant” al dezinsecţiei. Socialiştii propun, de asemenea, să se introducă „o obligaţie de monitorizare şi control a tuturor unităţilor deschise publicului”.

În faţa acestei proliferări de iniţiative, „există o modalitate de a ajunge la un acord”, a declarat deputatul socialist, propunând „un grup de lucru care să reunească aceste propuneri diverse”.

Un deputat al majorităţii, care s-a exprimat sub protecţia anonimatului, a ironizat faptul că ai săi colegi „se lasă purtaţi de val”. „Legislaţia nu serveşte la mare lucru, în afară de a spune că parlamentul naţional se ocupă de o problemă care îi preocupă pe francezi”, a spus el.

Adevărul despre invazia ploşniţelor de pat

După ce au dispărut din viaţa de zi cu zi în anii 1950, ploşniţele de pat au revenit în multe ţări dezvoltate în ultimii treizeci de ani, datorită stilului de viaţă din ce în ce mai nomad, tendinţelor de consum care favorizează bunurile second-hand şi rezistenţei tot mai mari la insecticide.

Acest lucru nu este „un motiv de panică generalizată”, a declarat marţi ministrul francez al sănătăţii, Aurélien Rousseau, deşi a recunoscut că „atunci când ai ploşniţe de pat, se dezlănţuie iadul”.

Ceea ce este adevărat este că numărul de apariţii de ploşniţe de pat a crescut în ultimele săptămâni în Paris şi alte oraşe franceze, iar această tendinţă ascendentă datează de mai mulţi ani, scrie BBC.

„La fiecare sfârşit de vară observăm o creştere a numărului de ploşniţe de pat”, spune Jean-Michel Berenger, entomolog la spitalul principal din Marsilia şi cel mai mare expert francez în materie de ploşniţe. „Acest lucru se datorează faptului că oamenii s-au deplasat în lunile iulie şi august şi le aduc înapoi în bagaje. Şi, în fiecare an, creşterea sezonieră este mai mare decât cea de anul trecut”, spune expertul.

În Paris, la teama de lungă durată de infestare resimţită de cei care locuiesc în apartamente s-au adăugat noi surse de anxietate. Relatările conform cărora ploşniţele au fost văzute recent în cinematografe nu au fost dovedite, dar sunt luate în serios. La fel şi afirmaţiile potrivit cărora oamenii au fost înţepaţi de aceste insecte în trenuri.

Iar acum, atât Primăria Parisului, cât şi guvernul preşedintelui Emmanuel Macron cer să se ia măsuri. Este o măsură a seriozităţii cu care tratează problema, pentru că trebuie să protejeze imaginea Parisului înaintea Jocurilor Olimpice din 2024. De aceea nu resping panica ploşniţelor de pat drept o invenţie a reţelelor sociale.

Pericolul psihozei

Poveştile care seamănă spaimă străbat internetul atât de repede, încât transformă într-o urgenţă naţională ceea ce era cândva pentru ziare un subiect bun pentru zilele lipsite de evenimente.

Proprietarii de cinematografe – deja îngrijoraţi de scăderea numărului de spectatori – sunt serios speriaţi atunci când circulă videoclipuri care arată acarieni neidentificaţi pe un scaun. Oamenii care circulă cu metroul au început să verifice tapiţeria. Unii preferă să stea în picioare.

„Există un element nou în acest an – şi acesta este psihoza generală care s-a instalat”, spune Jean-Michel Berenger. „Este un lucru bun, într-un fel, pentru că serveşte la conştientizarea problemei, iar cu cât se acţionează mai repede împotriva ploşniţelor, cu atât mai bine. Dar o mare parte din problemă este exagerată”, afirmă expertul.

Adevărul este că ploşniţele de pat revin în forţă şi asta poate de 20 sau 30 de ani. Dar acest lucru nu se întâmplă doar în Franţa, ci peste tot. Există mai mulţi factori, dintre care globalizarea – incluzând comerţul cu containere, turismul şi imigraţia – este cel mai important. Schimbările climatice pot fi excluse. Ploşniţa de pat – cimex lectularius, pe numele său latin – este o creatură domesticită. Merge acolo unde merg oamenii. Vremea nu intervine.

După cel de-al Doilea Război Mondial, ploşniţele de pat – ca şi mulţi alţi dăunători – au fost reduse masiv prin utilizarea pe scară largă a DDT-ului. Dar, de-a lungul anilor, DDT-ul şi multe alte substanţe chimice au fost interzise din cauza efectului lor asupra oamenilor.

Paraziţii care au supravieţuit DDT-ului sunt strămoşii rasei de astăzi, care sunt, prin urmare, mult mai rezistenţi.

Pe de altă parte, potrivit lui Berenger, în lumea dezvoltată oamenii sunt predispuşi să intre în panică mai repede în legătură cu ploşniţele de pat, deoarece au pierdut memoria colectivă a acestora. În alte părţi ale lumii, aceste insecte sunt încă ceva obişnuit şi oamenii păstrează proporţiile ameninţării.

Adevărul este că ploşniţele de pat sunt într-adevăr o ameninţare – dar pericolul este mai mult psihologic decât fizic. Cimex lectularis poate fi o prezenţă revoltătoare, dar, din câte se ştie, nu poate transmite boli. Muşcăturile sale sunt supărătoare, dar nu durează foarte mult.

Îşi pierde exoscheletul la intervale regulate; lasă fecale sub formă de puncte negre (sânge digerat); se zvârcoleşte încântată la mirosul unui om; şi poate rezista un an fără hrană. Toate acestea sunt orori de contemplat. Dar adevăratul prejudiciu este pentru sănătatea mintală a unei persoane infestate.

„În urmă cu un an, fiul meu în vârstă de 29 de ani a găsit ploşniţe de pat în apartamentul său din arondismentul 20. Şi-a aruncat patul; şi-a spălat toate hainele; a frecat locul de sus până jos. Dar tot nu a putut să doarmă. A început să-şi imagineze lucruri care se târau pe pielea lui. A devenit o obsesie. Abia după un tratament costisitor cu aburi al apartamentului său, efectuat de o companie respectată de combatere a dăunătorilor, a reuşit să respire din nou. Unii agenţi de combatere a dăunătorilor folosesc câini de detecţie pentru a le depista”, scrie corespondentul BBC de la Paris.

spot_imgspot_img