Poluare extremă înregistrată în anumite zone din București, cu depășiri de aproape 700% pentru PM 2,5 și 500% pentru PM10 / Comisarii Gărzii de Mediu s-au dus la Sintești, unde se ardeau deșeuri, dar au fost goniți de făptași după ce Poliția a plecat – Administratie Locala

spot_img

Știri din aceeași categorie

DISTRIBUIE!

Senzorii din rețeaua independentă de monitorizare a calității aerului, Airly, au înregistrat în această seară, în jurul orei 21:00, depășiri de aproape 700% pentru PM 2,5 și 500% pentru PM10. Cele mai mari depășiri s-au înregistrat la senzorii de la marginea Bucureștiului, în cartierele Chitila, Ghencea, Șoseaua Giurgiului și Pipera, aproape de câmpurile unde se ard deșeuri. De exemplu, Șoseaua Giurgiului se află în apropiere de Sintești, unde se ard frecvent deșeuri noaptea. Comisarii Gărzii de Mediu s-au dus la Sintești, unde se ard deșeuri, dar au fost goniți de făptași după ce poliția a plecat.

Comisarii Gărzii de Mediu s-au deplasat în această seară la Sintești, după ce presa a semnalat arderi de deșeuri, dar au fost puși pe fugă de făptași, după ce reprezentanţii Poliţiei Popeşti Leordeni au fost solicitaţi pentru alte misiuni.

”În urma informării PRO TV cu privire la existenţa de incendieri de deşeuri pe raza UAT Vidra, sat Sinteşti, judeţ Ilfov, comisari din cadrul GNM CJ Ilfov s-au deplasat împreună cu reprezentanţi ai Poliţiei Popeşti Leordeni în zonele semnalate de către reprezentanţii PRO TV, de pe raza UAT VIDRA, sat Sinteşti, judeţ Ilfov în vederea identificării surselor de poluare a aerului precum şi aplicarea sancţiunilor prevăzute de legislaţia de mediu celor vinovaţi pentru prejudiciul de mediu.În perioada verificărilor efectuate au fost identificate două amplasamente unde se incinerau deşeuri. Reprezentanţii Poliţiei Popeşti Leordeni au solicitat legitimarea persoanelor aflate în imediata apropiere a focurilor, aceştia refuzând a se legitima. Menţionăm faptul că, mai mulţi cetăţeni de etnie romă s au adunat în jurul nostru, devenind agresivi şi adresând injurii reprezentanţilor PRO TV. Tot în acest timp reprezentanţii Poliţiei Popeşti Leordeni au fost solicitaţi pentru alte misiuni.În aceste condiţii comisarii GNM -CJ ILFOV, au părăsit zona (ora 17:45), urmând a se efectua controale conform normelor de control legale”, a pus pe pagina de Facebook Garda de Mediu Ilfov. În ultimele zile, comisarii au făcut mai multe controale în localitățile din jurul Bucureștiului și au identificat mai multe arderi ilegale de deșeuri.

Senzorul Airly de pe Șoseaua Chitila a înregistrat, la ora 21.00, depășiri de aproape 700% pentru PM 2,5 și depășiri de 500% pentru PM10. Stația de la Lacul Morii, ce aparține Ministerului Mediului, și ar fi putut înregistra depășirile din zonă, nu transmite date.

Senzorul de pe strada Dihorului din Ghencea a înregistrat depășiri de peste 500% pentru PM 2,5 și aproape 400% pentru PM10.

Senzorul de pe Șoseaua Giurgiului, la ieșirea din București spre Sintești, a înregistrat depășiri de 520% pentru PM 2,5 și aproape 400% pentru PM10.

Senzorul din Pipera/Voluntari a înregistrat depășiri de 330% pentru PM 2,5 și 240% pentru PM10.

Stația de pe Calea Victoriei, ce aparține Ministerului Mediului, a înregistrat depășiri de 68% pentru PM2,5 și 145% pentru PM10.

Și anul trecut, din octombrie până în mai, și acum doi ani, au avut loc depășiri și cu peste 600% pentru poluarea cu praf, noaptea și în weekend, însă autoritățile nu au venit cu explicații clare. De câteva ori, Ministerul Mediului a indicat arderi necontrolate de deșeuri sau vânt puternic. Singurul care a vorbit deschis despre acest fenomen a fost fostul comisar șef al Gărzii de Mediu, Octavian Berceanu, demis în septembrie de premierul Florin Cîțu.

Citește aici un reportaj cu explicațiile lui Octavian Berceanu și fenomenul Sintești.

Un studiu făcut de Institutul Național de Sănătate Publică, realizat pentru perioada 2010-2017, arată că în București este o asociere certă între creșterea poluării cu PM10 și PM2,5 (praf) și numărul tot mai mare de boli grave care afectează bucureștenii: infarct acut de miocard, infecţii acute ale căilor respiratorii superioare,accident vascular cerebral, bronhopneumopatie obstructivă cronică (BPOC). Documentul obținut de HotNews.ro arată că, dacă poluarea ar fi scăzut la nivelul asumat în 2010, bucureștenii ar avea o speranță de viaţă mai lungă cu 4 ani.

”Principalele contribuții la emisia totală de PM2,5 din aer revin în mod aproape egal încălzirii rezidenţiale (45,8 %) şi traficului rutier (45,5 %), aportul surselor inventariate din sectorul industrial şi al serviciilor fiind de 8,5%. La emisia totală de PM10 din aer, principala contribuție îi revine traficului rutier (48,4 %), urmată de încălzirea rezidențială (39,2%); sursele inventariate din sectorul industrial și al serviciilor aduc un aport de 11,7%”, se arată în document.

Despre particulele PM10 și PM2,5

Particulele în suspensie reprezintă un amestec complex de particule foarte mici și picături de lichid.

PM 2.5: 25 ug/m3 – valoarea-tintă anuală, 20 ug/m3 – valoarea limită anuală care trebuie atinsă până la 1 ianuarie 2020

PM 10, valori limită: 50 ug/m3 – valoarea limită zilnică pentru protecția sănătăţii umane; 40 ug/m3 – valoarea limită anuală pentru protecția sănătăţii umane

Surse naturale: erupții vulcanice, eroziunea rocilor, furtuni de nisip și dispersia polenului.

Surse antropice: activitatea industrială, sistemul de încălzire a populației, centralele termoelectrice. Traficul rutier contribuie la poluarea cu pulberi produsă de pneurile mașinilor atât la oprirea acestora cât și datorită arderilor incomplete.

Efecte asupra sănătăţii populaţiei

Dimensiunea particulelor este direct legată de potențialul de a cauza efecte. O problemă importantă o reprezintă particulele cu diametrul aerodinamic mai mic de 10 micrometri, care trec prin nas și gât şi pătrund în alveolele pulmonare provocând inflamații și intoxicări.

Sunt afectate în special persoanele cu boli cardiovasculare și respiratorii, copiii, vârstnicii şi astmaticii.

Copiii cu vârsta mai mică de 15 ani inhalează mai mult aer, și în consecință mai mulți poluanți. Ei respiră mai repede decât adulții și tind să respire mai mult pe gură, ocolind practic filtrul natural din nas. Sunt în mod special vulnerabili, deoarece plămânii lor nu sunt dezvoltați, iar țesutul pulmonar care se dezvoltă în copilărie este mai sensibil.

Poluarea cu pulberi înrăutăţeşte simptomele astmului, respectiv tuse, dureri în piept și dificultăți respiratorii.

Expunerea pe termen lung la o concentrație scăzută de pulberi poate cauza cancer și moartea prematură.

spot_imgspot_img