Press report: Temerile unor părinți după ce copiii lor au fost relocați la un Seminar Teologic. Cu cine votează pro-ruşii din România. 150 de ani de vorbit în deșert. Scăderea euro produce victime

Scumpirea laptelui ar putea duce cașcavalul la 100 lei/kg Temerile unor părinți din București după ce copiii lor au fost relocați la un Seminar Teologic Cum ne construim dosarul aderării la Schengen ● Locuitorii din Viticultori au nevoie de acordul Ministerului de Finanțe ca să treacă strada Portretul diasporei, pe categorii de vârstă și momentul plecării din România Mica doză de cultură generală Azilul de stat sau cum trebuie să aștepți să moară cineva pentru internare Cu cine votează pro-ruşii din România Cum s-a schimbat demografia Oradiei în ultimul secol, inversând ponderea etniilor 150 de ani de vorbit în deșert: secetă și anti-secetă la români Starea de spirit la funeraliile lui Mihail Gorbaciov Scăderea cursului valutar leu/euro produce victime

Press reportFoto: Profimedia Images

Scumpirea laptelui va aduce creşteri tot mai mari pentru brânzeturi. Caşcavalul poate ajunge spre 100 lei/kg

Scumpirea laptelui va aduce creşteri de preţuri pentru toate lactatele şi brânzeturile, mai ales că procesarea implică şi un consum de energie, care a devenit tot mai scumpă în 2022.

Preţul unui kilogram de caşcaval sau brânză maturată, făcute 100% din lapte de vacă, va ajunge în retail la 100 lei/kg până la finalul acestui an, ca urmare a scumpirii materiei prime – laptele crud – şi a costurilor mai mari cu producţia pe care le au procesatorii, dar şi a adaosurilor ridicate practicate de retaileri, consideră Dorin Cojocaru, preşedintele Asociaţiei Patronale Române din Industria Laptelui (APRIL).

„Caşcavalul va ajunge la 100 lei/kg. Cel mai ieftin caşcaval în retail este 47 lei/kg şi cel mai scump este aproximativ 67 lei/kg“, afirmă Dorin Cojocaru.

De asemenea, Marius Chiorean, property manager la Torokoi, brandul deţinut de compania Binal Mob, controlată de Lukacs Marta şi Szakacs Nimrod din judeţul Alba, spune că este necesară o canitate de 10 litri de lapte pentru a face un kilogram de caşcaval şi preţul minim pentru acesta este 35 de lei.

Dacă un producător îl vinde cu mai puţin de 35 lei/kg este voluntariat, nu business, pentru că nu face profit, scrie ZF

„Fiul meu să meargă la toaletă cu bărbați mi se pare cel mai grav”. Temerile unor părinți din București după ce copiii lor au fost relocați la un Seminar Teologic

Noul an școlar aduce noutăți cu privire la structura și programa pentru examene, dar vine și cu probleme vechi, care se acutizează. Cum este supraaglomerarea școlilor din București. Elevii de-a IV-a de la Școala Nr. 79, de pildă, încep anul într-o clădire vecină, la demisolul Seminarului Teologic Ortodox București, din lipsă de spațiu. Mai mulți părinți se gândesc că cei mici ar putea fi „abuzați” de liceenii seminarului și s-au plâns școlii și chiar Ministerului Educației. „Aceste temeri nu își au fundament”, spune conducerea școlii și cea a seminarului, dar un psiholog explică de unde pot să apară.

Cele șase clase de-a IV-a de la Școala Nr. 79, din centrul Capitalei, învață din septembrie, anul ăsta, la demisolul Seminarului Teologic Ortodox București. Cele două instituții sunt una lângă alta, ba chiar comunică printr-un teren de sport.

Mai mulți părinți susțin că Liliana Murguleț, directoarea gimnaziului, a luat această decizie fără să-i întrebe dacă sunt de acord cu relocarea. Ei spun că înțeleg nevoia unei soluții, având în vedere că școala e suprapopulată, însă ar fi preferat, de exemplu, să se amplaseze containere modulare în curtea gimnaziului. Cinci părinți povestesc sub anonimat, ca să-și protejeze copiii, cum au aflat că școlarii vor începe anul într-o altă instituție și ce îi îngrijorează de fapt, scrie Școala9.

Cum își construiește România dosarul aderării la Schengen și ce șanse are să fie primită până la sfârșitul anului

Orele și uneori chiar zilele, mai ales în pandemie, de așteptare pentru a trece de controalele de la granița cu Ungaria ar putea deveni o amintire pentru românii care se întorc acasă. Oficialii europeni încep să ia din nou în serios candidatura României la spațiul Schengen.

Startul unui război la granițele României și două declarații politice din ultima perioadă au crescut speranțele actualilor oficiali ai guvernului că se pot lăuda că au introdus România în spațiul Schengen, după 15 ani de la aderarea la Uniunea Europeană. Nicolae Ciucă, actualul premier, pare sigur că Bucureștiul va intra în rândul capitalelor din spațiul de liberă circulație până pe 31 decembrie 2022.

În mai 2010, Vasile Blaga – ministru de Interne la acel moment, își ia un angajament public asemănător. „Promit românilor ca, pe 27 martie 2011, vom intra in spațiul Schengen. În condițiile de criza, aderarea la Spațiul Schengen ramâne obligatorie”, spunea atunci acesta, scrie Europa Liberă.

Dezvoltatorii din Viticultori au nevoie de acordul Ministerului de Finanțe ca să treacă strada. Blocaj, nervi, scandal.

DE 1125 (drum de exploatare) apare ca drum public în PUZ-ul aprobat cu câțiva ani în urmă, iar unii au primit chiar și autorizație și au construit case.

Drumului i s-a dat și un nume, Prof. Antonin Ciolan, ca și cum ar fi al Primăriei, deși juridic aparține Stațiunii de Cercetare Vini-Viticole

Acum s-a constatat, pentru noi autorizații de blocuri, că e nevoie de un acord de servitute, conform legii

Stațiunea nu vrea să-l dea, spunând că ei sunt doar administratori și că proprietar e statul: „Duceți-vă la Ministerul de Finanțe”

Firmele care construiesc stau blocate, considerând absurdă noua cerință

Legal, drumul trebuia retrocedat vechiului proprietar odată cu terenul. Acum, blocajul birocratic întinde nervii la maxim: Primăria nu semnează autorizațiile, dezvoltatorii nu acceptă noua cerință, scrie ReporterIS

Portretul diasporei, pe categorii de vârstă și momentul plecării din România

2021 a fost anul cu cele mai multe plecări definitive din România, după valul din primii ani de după Revoluție, potrivit datelor Institutului Național de Statistică. Peste 34 de mii de români au decis, anul trecut, să rupă legăturile cu țara și să își mute domiciliul în străinătate.

Iar acestea sunt, desigur, doar mutările oficiale și consemnate. Dimensiunea reală a emigrării din 2021 e imposibil de stabilit exact. Pe de-o parte, pentru că mulți români pleacă temporar în străinătate, să facă munci sezoniere sau cu contracte pe perioadă determinată. Un alt motiv e că alți cetățeni din diaspora, numeroși și ei, locuiesc în țări UE fără să-și fi schimbat domiciliul acolo.

În această radiografie a diasporei, vorbim strict despre emigrările definitive.

La acest capitol, județe precum Timiș, Satu Mare, Sibiu, dar și Municipiul București sunt în topul plecărilor definitive din țară ca procent din populație.

Un detaliu notabil legat de plecările-record ale anului 2021 e legat de distribuția pe vârste a românilor care s-au stabilit în străinătate.

Dacă ne uităm la numărul emigrărilor definitive ca procent din populație, în 2021, grupa de vârstă cuprinsă între 15 și 19 ani, adică cea care corespunde Generației Z (născută în intervalul 1997-2010), înregistrează cel mai mare procent de emigrări definitive ca pondere din totalul populației de aceeași vârstă, scrie Panorama

Mica doză de cultură generală

Toată lumea a auzit despre El Dorado, legendarul oraș din Lumea Nouă, plin cu aur, ba chiar construit din aur, pe care câteva duzini de autori l-au menționat în operele lor și pe urmele căruia au plecat nenumărați aventurieri, sperând să prindă măcar unul din câinii ăia care aleargă cu covrigi de aur, perle și diamante în coadă. Acum, ceea ce urmează să spunem poate vă este deja cunoscut. La urma urmei, mitul de azi nu e chiar așa o necunoscută. Dar, și dacă îl știți și dacă nu, noi tot îl spunem căci, mai mult ca sigur, trebuie să fie și cineva care nu au auzit încă despre treburile pe care intenționăm să le relatăm.

Așadar, vom începe direct din start prin a vă spune nu că El Dorado nu a existat. Asta deja se știa. Ci că nici măcar nu a fost vorba despre vreun oraș. Mai exact, a fost vorba doar de o traducere greșită și, mai ales, de o interpretare greșită a unor date. În realitate, El Dorado era un om. Tot „cel aurit” sau „cel de aur” însemna. Dar în niciun caz nu e un oraș, un regat sau mai știe naiba ce povești li se năzăriseră conchistadorilor.

Toată treaba a început în anul 1531, atunci când un fost camarad de arme al lui Hernan Cortez, Diego de Ordaz pe numele lui, a plecat într-o expediție pe Orinoco. De la localnicii ăia a aflat el ceva despre El Dorado, ceva ce el a crezut că e un regat plin cu aur. N-a apucat el să facă prea multe în sensul ăsta că a murit după doar un an, scrie Mica doză de cultură generală.

Azilul de bătrâni la stat sau cum trebuie să așteptați să moară cineva pentru internare

Bătrânețea este o perioadă a vieții prin care treci de cel puțin de două ori: odată prin propria ta experiență, și mai devreme prin cea a celor dragi care devin din ce în ce mai dependenți odată cu vârsta. Această perioadă s-a transformat într-o grijă mai mare pentru aparținători decât pentru bătrâni. Care este soarta bunicilor noștri? S-ar lăsa ei în grija necunoscuților? Iar dacă da, este un azil de bătrâni soluția care să ne liniștească atât pe ei cât și pe noi?

Ca să văd cât de greu e să ajungi la acel „pahar de apă” adus la bătrânețe, am contactat mai multe aziluri de bătrâni din București ca să aflu care sunt condițiile, costurile și actele necesare, apoi am discutat cu un antropolog despre poziția bătrânilor din România față de căminele de bătrâni.

Ca mulți alți tineri mutați în București din provincie, am lăsat în urmă bunici pe care nu i-am vizitat la timp și pentru care, orice secundă departe de casă era un calvar. Pentru cei mai mulți bătrâni din România, părăsirea casei unde au locuit toată viața este o un impediment pentru a apela la un loc specializat, scrie Wall-Street.ro

Cu cine votează pro-ruşii din România

Românii cu atitudini pro-Rusia sunt reprezentaţi de tinerii fără locuri de muncă ori educaţie superioară, persoane cu atitudini populiste şi votanţii partidelor populiste, printre care şi AUR, arată o analiză a Centrul pentru promovarea Participării şi Democraţiei (CPD) al SNSPA.

Conform analizei, deşi în 2021 a existat o creştere a încrederii în Rusia, aceasta s-a prăbuşit în 2022, odată cu războiul din Ucraina. Cei mai mulţi susţinători cu atitudini pro-Moscova au vârste cuprinse între 30 – 44 de ani, fiind urmaţi de categoria 18 – 29 de ani. Cea mai mică încredere în Rusia o au românii de 60 de ani.

O altă statistică arată că cea mai mare parte a publicului pro-Rusia înclină către AUR (17%) şi UDMR (10%), fiind urmate de PSD (6%), USR (3%) şi PNL (2%).

CPD subliniază în cercetare că publicul favorabil Rusiei includea, în 2019 şi 2021, mai mulţi tineri, tendinţă care nu se mai regăseşte în 2022. Tinerii cu educaţie superioară nu mai au încredere în Rusia. Cu toate acestea, tinerii inactivi (fără loc de muncă sau lipsiţi de educaţie superioară) au încredere în Rusia în mai mare măsură decât alte segmente. Acelaşi lucru este valabil şi pentru persoanele mai puţin informate, ca şi pentru votanţii din regiuni cu reprezentare ridicată a minorităţii maghiare (regiunea Centru).

În rândul muncitorilor (gulere albastre), în 2019 încrederea în Rusia era mai ridicată decât media la nivelul populaţiei, dar în 2022 este la nivelul acestei medii. Atitudinea populistă şi votul pentru AUR devin predictor pentru încrederea în Rusia, scrie PressHub

Mircea Coșea: Cât de fezabilă e supraimpozitarea companiilor din sectorul energetic?

PSD și PNL s-au pus de acord asupra supraimpozitării companiilor din energie, dar nu și în ceea ce privește modul în care vor folosi banii colectați. Dacă PSD vrea ca banii să meargă către compensarea facturilor la energie, PNL ar dori direcționarea fondurilor către investiții.

Practic, Guvernul, în încercarea de a face rost de bani, vrea să impoziteze cu 100% profitul făcut de companiile din sector peste o anumită marjă.

La RFI, profesorul de economie Mircea Coșea subliniază că această măsură are șanse mici să se dovedească fezabilă. „Cum depistezi exact de la ce nivel e rezonabil să supraimpozitezi profitul companiilor din sector?”, întreabă Coșea.

El mai spune că oricum nu e convins că supraimpozitarea companiilor din sectorul energetic va avea efectul scontat. „Această supraimpozitare se aplică unor societăți ale statului. Asta înseamnă că statul își ia din propria sa valoare pe care o acumulează. (…)”, a spus Coșea pentru RFI.

Cum s-a schimbat demografia Oradiei în ultimul secol, inversând ponderea etniilor

Dezvoltarea unui oraş înseamnă investiţii şi crearea infrastructurilor edilitare, iar schimbările mediului urban duc, implicit, şi la modificări demografice.

Mai ales după 1900, când dinamica investiţiilor a crescut, populaţia Oradiei s-a transformat substanţial. BIHOREANUL vă arată, pe baza recensămintelor, cum s-a schimbat oraşul din punct de vedere demografic în ultimul secol şi jumătate. În hărţile şi documentele medievale şi moderne, oraşul de pe Crişul Repede apare ca Nagy Várad, Magno Varadinum şi Gross Wardein. Adică Oradea Mare. Deşi urbea nu avea o întindere foarte mare şi nici mulţi locuitori, era relevantă pentru episcopia catolică locală şi pentru caracterul umanist al cetăţii. Oraşul era unul dintre cele mai importante din vechiul regat al Ungariei, apoi din estul Imperiului Habsburgic, punct de interes pentru comercianţi şi pentru călători, scrie Bihoreanul

Cum va deveni Oana Pellea nașa Reginei Angliei

Săptămâna trecută, sub un Cer pe care norii scăldau Soarele întru mirarea Creației pe crâmpeie albastre ce picurau strict senin, am avut bucuria de a spăla împreună cu doamna Oana Pellea 71 de geamuri de cristal bizotat în vederea întocmirii unei debarale care să arate ca o operă de artă și așa și arată. 24 de geamuri le-am spălat inutil, în sensul că ochii noștri n-au văzut că ele nu se potriveau pe ușile debaralei, dar nu ne-a părut rău, pentru că în timpul acestui lavaj geamic inutil s-a legat o discuție care nu este doar o premoniție colectivă a celor doi spălători, doamna și cu mine, ci este și un fapt, scrie B365.ro

Ciprian Lolu, salvator montan Zărnești: „Documentarea se face de la Salvamont, nu de pe rețelele de socializare“

O tură reușită presupune în primul rând cunoașterea traseului, informațiile exacte putând fi luate direct de la cei care cunosc cel mai bine muntele. Ciprian Lolu, salvator montan, membru al Comisiei Tehnice din cadrul Salvamont România, vorbește pentru „Weekend Adevărul“ despre ce trebuie făcut pentru a cunoaște și a descoperi muntele în siguranță.Ce trebuie făcut înainte de a pleca într-o tură pe munte?

”La această întrebare am să răspund cu exemplul unui caz care, din păcate, se repetă cam în fiecare an. Acum câțiva ani, un grup de turiști a parcurs un traseu folosind o aplicație pe telefon. După multe ore parcurse pe o vale nemarcată în care au insistat să urmeze ruta dată de aplicație, au fost nevoiți să sune la Salvamont pentru ajutor. Practic, acea aplicație prezenta o rută în care, în realitate, era necesar inclusiv un rapel de 55 de metri și evident că nu aveau la ei niciun fel de echipament de alpinism. Așadar, ce trebuie făcut înainte de a pleca într-o tură? Documentați-vă despre ce doriți să faceți, doar că în niciun caz de pe rețelele de socializare, ci mai degrabă sunând la Salvamont, pentru a avea un dialog clar cu cei abilitați în domeniu”, scrie Adevărul.

150 de ani de vorbit în deșert: secetă și anti-secetă la români

România nu e deloc la prima secetă, după cum nu e nici la prima confruntare cu lipsurile sistemice. Nu aveam un sistem de irigații în 1874. Nu avem neapărat unul nici în 2022.

După secetele din prima jumătate a secolului XIX, specialiștii români atrăgeau atenția în 1874 asupra nevoii amenajării unor sisteme de irigații. După secetele din 1904-1906 tot experții explicau că soluția o reprezintă irigațiile. După seceta din 1938 irigațile erau din nou cerute.

Secetei din 1946 autoritățile de la București i-au răspuns cu un fel de teledon. Artiști, scriitori, oameni de partid chemau românii să doneze pentru semenii afectați de secetă. Nimeni nu e prea sărac pentru a-și salva fratele – acesta era mesajul transmis. Sisteme de irigații tot nu aveam.

Au început să le construiască comuniștii. Cu multe defecte, greu de susținut și utilizat. Ca multe dintre proiectele epocii. Cum arăta moștenirea comunistă imediat după revoluție?

În 1991 ar fi fost amenajate pentru irigații 3,1 milioane de hectare. Nu s-au irigat toate niciodată pentru că alimentarea cu energie electrică a fost deficitară, scrie Dela0.ro

Starea de spirit la funeraliile lui Mihail Gorbaciov

Zeci de mii de oameni au participat la Moscova la înmormântarea lui Mihail Gorbaciov. În vest, fostul lider al URSS este venerat, în ţara sa este văzut critic iar unele foste republici sovietice îl consideră un despot.

Sâmbătă s-au adunat deja de la primele ore ale dimineţii o mulţime de oameni în centrul Moscovei. S-a format o coadă de la teatrul Balşoi până la sala cu coloane monumentale în care soldaţi ai gărzii de onoare păzesc sicriul cu trupul neînsufleţit al lui Mihail Gorbaciov.

Oficial nu este o înmormântare de stat dar totul aşa arată. Imaginile seamănă cu înmormântările solemne ale predecesorilor lui Gorbaciov. După destrămarea URSS tuturor politicienilor de rangul cel mai înalt li s-a adus un ultim omagiu în aceeaşi sală din vecinătatea Kremlinului, scrie DW

Scăderea cursului valutar leu/euro produce victime

Cei care au mizat pe creşterea cursului şi şi-au plasat leii în euro au pierderi în acest an. O dată prin scăderea cursului: la cursul oficial de la BNR avem o scădere de 2,2% faţă de începutul anului, iar pe piaţa caselor de schimb valutar avem o scădere de 8% dacă luăm în considerare că foarte mulţi s-au repezit să cumpere euro în primele zile de război în Ucraina, iar atunci cursul ajunsese la 5,2-5,4 lei/euro. Iar a doua oară prin faptul că dobânzile la lei au crescut cu mult peste dobânzile la euro.

Dobânda la euro este între 0-1%, într-un caz fericit, iar dobânzile la lei sunt cuprinse între 6-7%.

Pe lângă cei care îşi numără pierderile prin plasarea banilor în euro, mai sunt şi cei care au preţurile de vânzare ale produselor şi sericiilor în euro şi sunt legaţi de evoluţia cursului valutar leu/euro de la BNR.

Foarte multe contracte din România au la bază euro şi sunt plătite în lei, în funcţie de evoluţia cursului la BNR.

Preţurile de vânzare la apartamente, la case, la maşini, la telefonie mobilă, ca să dau doar câteva exemple, sunt în euro. Multe companii înregistrează acum pierderi pentru că plăţile se fac în lei la cursul BNR şi primesc astfel mai puţini lei. Nimeni nu s-ar fi gândit la o asemenea situaţie, scrie ZF

Investițiile publice: cu 33% sub alocările programate de guvern. Lista proiectelor finanțate

Investițiile statului din primul semestru, în special cele finanțate și cu bani europeni, au fost semnificativ mai mici decât cele programate de guvern, fiind chiar ușor mai mici decât cele din primele șase luni din 2021, reiese dintr-un raport al Ministerului Finanțelor Publice.

Potrivit documentului, cele mai mari plăți aferente unui proiect de investiții din primul semestru au mers către finanțarea lucrărilor la centura Capitalei (peste un miliard de lei).

Cheltuielile de capital, respectiv investițiile realizate exclusiv din surse de la bugetul de stat s-au ridicat la 10,5 miliarde de lei în primele șase luni din 2022, cu 33% sub nivelul programat de guvern și în scădere cu 4% față de primul semestru din 2021, scrie Curs de Guvernare

Mihai Purcărea. Psihologia banilor, ce știu investitorii înțelepți și cea mai bună strategie de investiții

Mihai Purcărea conduce BRD Asset Management, unul dintre cele mai mari fonduri de investiții din România. Este membru în boardul Asociației Administratorilor de Fonduri. Este pasionat de psihologie și economie comportamentală.

Când ne investim banii, spune Mihai, deciziile raționale sunt importante. Dar emoțiile sunt factorul principal: 90% din succes e bazat capacitatea de a gestiona două porniri general umane: teama și lăcomia. În ultimii doi ani, investitorii care au încercat să vândă înainte de căderea piețelor sau să cumpere în cel mai favorabil moment, s-au descurcat mai prost decât dacă ar fi dormit în tot acest timp.

Investițiile bune sunt plictisitoare. Se bazează pe decizii pe termen lung, executate constant de-a lungul anilor. Am fi cu toții mai bogați dacă am avea alături pe cineva care să ne dea peste mână de câte ori devenim neliniștiți: cu cât luăm mai multe decizii, cu atât probabilitatea de a pierde crește.

Am vorbit cu el despre psihologia banilor, despre de ce nu există formule magice general valabile pentru a investi, despre libertate, drept lucrul cel mai de preț pe care-l putem obține la capătul unei strategii bune. Veți afla despre puterea magică a răbdării și a unui concept pe care-l înțelegem prea puțin, dobânda compusă. Despre cele mai bune strategii de investiții și deciziile de care să ne ferim cu orice preț, scrie Andreea Roșca pe blogul personal

Una dintre cele mai frumoase clădiri istorice din București, lăsată la mila cutremurelor

Una dintre cele mai importante clădiri de patrimoniu din zona centrală a Bucureștiului, Palatul Ministerului Agriculturii și Domeniilor, nu a primit nici până în prezent avizele legale pentru a fi restaurată, deși clădirea a fost încadrată în clasa I de risc seismic încă din anul 2019.

Reabilitarea acestei importante clădiri de patrimoniu este amânată din cauza lipsei voinței politice și a unei strategii coerente la nivelul Capitalei, pentru a prioritiza restaurarea lor.

Capitalele mari europene își prezervă clădirile de patrimoniu, inclusiv cele care găzduiesc instituții publice, pentru că acestea schimbă toată imaginea orașului și devin atracție pentru turiști. În plus, statul respectiv transmite mesajul că își conservă și prețuiește istoria națională.

Lipsa unei strategii coerente pentru urgentarea procesului de consolidare și restaurare în România a monumentelor istorice a dus la un proces haotic pentru salvarea acestor clădiri, scrie PressHub

Legea Educației, cea mai hărțuită din România. Reacționăm tardiv și haotic

Nu a fost lege mai hărțuită decât cea a Educației, în cei 33 de ani de la căderea regimului ceaușit. Cel mai important proiect al unei societăți nu ne-a reușit.

De ce? Pentru că toți, dar absolut toți, am fost lași la câte-o opintire a politicului de a pune „ordine” în acest domeniu.

Spun asta pentru că am trăit în toți anii de după ’89, ca jurnalist, fiecare toamnă școlară, fiecare mandat de ministru și lege nou croită, cu atenție sporită, fiind și părinte.

Am organizat la Cluj prima întâlnire publică de discuții pe proiect, la care au participat Mircea Miclea, reprezentanți ai Ministerului Educației, rectorii din Cluj, profesori universitari, reprezentanți ai mediului de afaceri, reprezentanți ai societății civile, profesori de gimnaziu, liceu și învățători și, desigur, presa.

Am susținut atunci, printr-un memoriu semnat de toți participanții, discutarea proiectului și înaintarea lui spre Parlament, pentru că zăcea de ceva vreme prin sertarele nu se știe cui, scrie PressHub

Proiect vital pentru navigația pe Dunăre, blocat de birocrație. “Fast Danube”, de ani de zile în chinurile facerii

La aproape opt ani de la lansare, proiectul “Fast Danube”, ce are ca obiectiv identificarea studiilor tehnice pentru îmbunătățirea condițiilor de navigație pe sectorul comun româno-bulgar al Dunării, are șanse să rămână “pe uscat”, blocat în proceduri și negocieri interminabile. Dincolo de hățișurile birocratice, partea bulgară nu pare foarte motivată în finalizarea acestui proiect, iar în aceste condiții principala axă de transport fluvial a Uniunii Europene, Rin – Main – Dunăre, rămâne utilizabilă doar parțial și în condiții adesea foarte dificile, scrie Viața Liberă

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *