Pro și contra dezbaterii prezidențiale Ce arată studiile? – Finante & Banci

​​O parte din cei din bula mea de Facebook spun că nu e nevoie de o dezbatere că doar nu sunt niște necunoscuți cei care se bat să ajungă la Cotroceni, iar lumea le știe capacitatea și intențiile. Prin urmare dezbaterea e inutilă și secundar, costisitoare. O altă parte din prietenii din bula mea spun că pentru a căștiga într-o competiție corect e să se bată argumentele între ele, nu persoanele fizice care le întrupează. Prin urmare e esențial să vedem ce vrea PNL să facă având Președinția și cum vede PSD o Românie cu un președinte propriu instalat la Cotroceni. Una peste alta, am o bulă echilibrată pe Facebook, este?

Foarte pe scurt:

  • Un studiu efectuat pe alegerile din ultimii 50 de ani din SUA arată că în majoritatea cazurilor alegerile au fost câștigate de challanger iar președintele a pierdut.
  • Alte studii arată că intențiile de vot nu se modifică esențial ca urmare a dezbaterilor, marja de schimbare a intenției de vot afectând circa 2% din alegători.
  • Susținătorii alegerilor cu dezbateri mai spun că nu ideile sunt fundamentale ci experiența pe care o traversează alegătorul în fața televizorului. Și că nu poți pune un executiv într-o companie fără ca acesta să vină cu o strategie. Ori, rolul dezbaterilor acesta este: să câștige strategia cea mai bună
  • Dacă au loc mai multe dezbateri, cea care contează cel mai mult în economia votului este prima dezbatere.

În 1960, un Richard Nixon, transpirat, nervos și ne- machiat se arunca în fața unui John F. Kennedy tânăr, charismatic și energic într-o primă dezbatere prezidențială televizată la nivel național. Istoricii au fost că această apariție televizată a avut un efect profund asupra rezultatului alegerilor. De atunci, importanța acestor dezbateri în SUA a crescut imens. Pentru mulți, aceste dezbateri sunt fundamentale pentru a decide cine va primi voltul alegătorului.

Dar, de ce este atât de important ca alegătorii să aibă posibilitatea de a-i asculta pe candidați dezbîtând problemele națiunii înainte de alegeri? Mai mult, ce rol au dezbaterile prezidențiale în ciclurile electorale moderne? Formatul actual al dezbaterilor ajută sau mai degrabă încurca?

  • Argumente PRO consistente, nimic de zis….

Presa scrie despre dezbateri de foarte multe ori ca despre o finală a unei Cupe fotbalistice a democrației. Dar politicienii știu că ele, dezbaterile, nu auefecte dramatice asupra alegătorilor.

În măsura în care dezbaterile sunt importante în ceea ce privește gradul de persuasiune a candidatului, formatul îl poate favoriza ușor pe cel care vine din postura de challanger. Mai mult decât atât, gafele pot depuncta masiv un candidat, așa cum s-a întâmplat cu Gerald Ford care a spus că Rusia nu domină statele est-europene cu George H.W. Bush care se uita foarte des la ceas arătând îngrijorare sau cu un Al Gore care a oftat în direct și foarte sonor.

Telespectatorii experimentează dezbaterea diferit, făcând o judecată esențială: dacă candidatul pare sau nu „suficient de potrivit” pentru a fi președinte. Dacă dezbaterea îi infirmă teoria, el își va muta intenția de vot.

După cum a subliniat politologul Thomas Holbrook, „În mod clar influența copleșitoare asupra intenției de vot o are prima dezbatere. Aceasta are loc într-un moment în care alegătorii au cele mai puține informații și într-un moment în care numărul celor nehotărâți este cel mai ridicat.”

Reflecționând asupra cursei Obama-McCain din 2008, experții Kathleen Hall Jamieson și Jeffrey A. Gottfried notează că într-un „mediu media transformat radical” – în care știrile tradiționale au cedat teren unor surse media non-mainstream – dezbaterile televizate au continuat să joace un rol unic, așa cum l-au avut de-a lungul istoriei. „De aproape cinci decenii, studiile au confirmat puterea dezbaterilor prezidențiale de a spori informațiile alegătorilor, iar 2008 nu a făcut excepție”, scriu ei.

De asemenea, important într-o dezbatere mai este și un alt element: setarea agendei publice. Stabilirea unor obiective care în mintea opiniei publice poate accentua sau slăbi capacitatea de convingere a alegătorului.

  • Argumentele CONTRA par și ele consistente

De partea cealaltă a zidului, există suficient de mulți oameni de știință din domeniul cercetării sociale care spun că aceste dezbateri nu contează.

Studii experimentale confirmă faptul că cetățenii obișnuiți au mari dificultăți în a face judecăți semnificative cu privire la mesajele transmise în cadrul dezbaterii. Alegătorii nu au cunoștințe sofisticate în a decripta mesaje și pot cădea ușor pradă manipulării. De asemenea, studiile mai arată că oamenii știu cu cine să voteze, iar dezbaterile îi radicalizează. În cazul nostru, susținătorii lui Iohannis vor deveni și mai anti-Dăncilă și viceversa.

Centrul de Cercetare Pew- unul dintre cele mai bune asemenea organizații pe zona sondajelor de opinie- a constatat în mod constant de-a lungul anilor, că circa 8 din 10 alegători consideră dezbaterile ca fiind doar „oarecum” utile în luarea deciziilor electorale și că (pardon) clipurile electorale nu le-au fost de niciun folos. Pe scurt, atunci când sunt întrebați despre influența dezbaterilor, cetățenii sunt predispuși să le atribuie o semnificație redusă.

John Sides, politolog, a realizat o serie de studii care confirmă că schimbările în intențiile de vot ca urmare a dezbaterilor sunt absolut nesemnificative.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *