Dar povestea pe care vreau sa v-o istorisesc nu este despre Trump si de fapt nici despre clorochina în principal. Ci despre numere. Iat-o.
În orasul X erau doua spitale A si B care tratau infectiile respiratorii. Spitalul A era nou si managerul lui se mandrea cu conditiile foarte bune de izolare a pacientilor contagiosi si cu rezultatele bune pe care le obtinea an de an in tratarea gripei sezoniere. În mod firesc cand a aparut epidemia cu noul virus Covid serviciile de urgenta au dirijat catre acest spital bolnavii suspecti. Cateva saptamani mai târziu presa de investigatie din X publica o stire-bomba
“Mortalitatea de la spitalul A este de aproape doua ori mai mare decât cea de la B !”
.
Alertat de stire, presedintele Consiliului Judetean a verificat informatia si a constatat ca într-adevar se inregistrasera mai multe decese la A. Adica tocmai în spitalul în care se investisera atatia bani si care trebuia sa fie mandria orasului si un atu în viitoarea campanie electorala. Scandalul a ajuns pana la Ministerul Sanatatii si managerul a fost în cele din urma demis. Stiu ca va imaginati ca e vorba de un manager incompetent, numit pe criterii politice, proaspat decorat de presedintele tarii cu “Meritul Sanitar”. Va înselati, orasul nu se numea S., povestea nu se petrece in România, iar managerul era de fapt foarte bun. Si la fel si personalul medical. Mai mult, spitalul A obtinuse de fapt rezultate de doua ori mai bune decât spitalul B, atât in tratamentul gripei obisnuite cât si în cazul celei date de coronavirus. Care sa fie explicatia ? Sa fi mintit oare jurnalistii de investigatie ? Nu. De mintit au mintit de fapt numerele. iata cum.
Poate v-a scapat un mic detaliu narativ si anume faptul ca bolnavii de Covid erau trimisi cu prioritate catre A. Astfel din 1000 de bolnavi de gripa de la acest spital 800 erau de Covid iar restul de 200 de gripa normala. La o mortalitate de 2% pentru Covid si 0,1% pentru gripa normala (cifre apropiate de cele reale) obtinem asadar 16 decese la mie cauzate de Covid si doar 0,2 decese din 1000 de gripa normala. O mortalitate de 16,2 la mie în total. ïn schimb la spitalul B ajungeau doar 200 de bolnavi de Covid restul de 800 dintr-o mie suferind de gripa normala. La spitalul B mortalitatea este dubla la ambele maladii !! Deci avem 4% pentru Covid si 0,2% pentru gripa normala. Si totusi calculele arata ca s-au înregistrat doar 8 decese din 1000 datorate Covid si 1,6 din 1000 datorate gripei normale, deci o mortalitate generala de doar 9,6 la 1000, mult mai mica decât la A !
Ajunsi în acest punct al povestii se prea poate sa spuneti ca e la mintea cocosului : oricât de bun ar fi spitalul A, daca acolo sunt trimise în prioritate cazurile grave mortalitatea va fi bineînteles mai mare. Aveti dreptate. La urma urmai orice truc devine ieftin odata ce l-am înteles. Ramâne însa partea practica, cea mai grea, care consista în a detecta acest fenomen, numit paradoxul lui Simpson în exemplele din viata de zi cu zi. Iar dificultatea vine din faptul ca pentru a detecta eroarea jurnalistilor din povestea mea fictiva am avut nevoie de niste informatii de specialitate si anume de mortalitatea Covid-ului si a gripei normale. Ceea ce ne aduce din nou la subiectul clorochinei.
Nu am pregatire medicala asa ca-i invit pe cei de specialitate sa ma critice daca gresesc. Combinatia de medicamente de care se leaga sperantele multora, hidroxiclorochina+azitromicina are un defect ceea ce pune serios la îndoiala originea sa divina : ambele medicamente au contraindicatii cardiologice. Or se stie ca tocmai existenta unor antecedente cardiace face ca gripa Covid sa devina foarte ucigasa. În ultimul sau studiu doctorul francez Didier Raoult – pe care multi îl considera un Athleta Christi în lupta împotriva virusului folosind clorochina – i-a eliminat din esantionul sau de pacienti pe cei cu electrocardiograma anormala înainte sau în timpul tratamentului. Ceea ce seamana destul de mult cu exemplul de mai sus, spitalele B si A fiind înlocuite aici cu tratament cu clorochina versus alt tratament. Concluzia este ca nu se poate compara eficacitatea clorochinei cu a unui alt tratament decât daca esantioanele de pacienti alese sunt similare. Altminteri, daca se elimina cazurile grave dintr-un esantion dar nu si din celalalt rezultatele pot fi mincinoase întocmai ca în articolul de presa din orasul X.
Sigur ca doctorul Raoult nu a ascuns modul în care si-a ales bolnavii, dar aceasta n-a fost îndeajuns pentru ca studiul sau sa nu fie aspru criticat si considerat drept nepublicabil sau si mai rau un “nothingburger”. As zice ca chiar ca înca nu e numit sarlatan de comunitatea stiintifica doar fiindca e posibil ca pâna la urma clorochina ….sa fie totusi eficienta, lucru pe care îl vom sti doar când studiile serioase care se fac în aceste zile îsi vor livra rezultatele.
Citeste intreg articolul si comenteaza pe Contributors.ro