Reacția autorităților române privind presupusa găzduire a unor secții de poliție ilegale ale Chinei

spot_img

Știri din aceeași categorie

DISTRIBUIE!

Ministerul român de Interne a reacționat luni la informațiile prezentate de CNN, care citează un raport conform căruia Beijingul ar fi înființat peste 100 de așa-zise secții de poliție în străinătate, pe tot mapamondul, inclusiv în România, pentru a monitoriza, hărțui și, uneori, a repatria cetățenii chinezi aflați în exil, folosindu-se de acorduri bilaterale de securitate cu țări din Europa și Africa pentru a obține o largă prezență internațională.

Ministerul Afacerilor Interne – MAIFoto: Inquam Photos / George Calin

  • „La nivelul Ministerului Afacerilor Interne nu există un acord semnat cu autoritățile din Republica Populară Chineză care să permită înființarea unor astfel de entități.
  • Toate documentele bilaterale de cooperare existente în domeniul de competență al MAI, indiferent de statul cu care au fost semnate, respectă legislația internă a României și pe cea internațională.
  • Vă asigurăm că Ministerul Afacerilor Interne, prin structurile specializate, desfășoară constant, conform competențelor, activități pentru a se asigura că, pe teritoriul României, nu sunt desfășurate activități care să aducă atingere siguranței naționale, ordinii publice și drepturilor cetățenilor”, a transmis Ministerul Afacerilor Interne, la solicitarea HotNews.ro.

China ar administra peste 100 de secții de poliție în întreaga lume

Organizația pentru drepturile omului din Madrid Safeguard Defenders afirmă că a găsit dovezi că Beijingul administrează încă 48 de secții de poliție în străinătate, după ce ONG-ul dezvăluise în premieră în septembrie existența a alte 54 de astfel de secții, conform CNN.

Noul ei raport – „Patrulează și convinge” – se concentrează pe amploarea rețelei și examinează rolul inițiativelor polițienești comune perfectate de China cu mai multe țări europene, între care Italia, Croația, Serbia și România, folosite pe post de program de testare în vederea unei expansiuni a secțiilor chineze din străinătate mai ample decât se știa până la publicarea dezvăluirilor organizației.

ONG-ul acuză acum, între altele, că un cetățean chinez a fost silit să se repatrieze de către agenți lucrând sub acoperire într-o secție de poliție chineză dintr-o suburbie a Parisului, ei fiind recrutați special în acest scop. Anterior dezvăluise că alți doi exilați chinezi au fost repatriați cu forța din Europa – unul din Serbia, celălalt din Spania.

Cine ar conduce secțiile de poliție?

Safeguard Defenders, care a verificat documente oficiale chinezești disponibile publicului pentru a descoperi probe privind încălcări ale drepturilor omului, a declarat că a identificat patru jurisdicții polițienești distincte ale Ministerului Securității Publice din China care activează în cel puțin 53 de țări de pe întregul glob, teoretic pentru a-i ajuta pe expatriații chinezi proveniți din respectivele jurisdicții cu problemele lor din străinătate.

Beijingul a negat că administrează entități polițienești nedeclarate în afara teritoriului propriu, ministerul chinez de externe declarând în noiembrie pentru CNN: „Sperăm că părțile în cauză vor înceta să incite pentru a crea tensiuni. Folosirea acestui lucru drept pretext pentru a denigra China e inacceptabilă”.

China susține că acele entități ar fi centre administrative, înființate pentru a-i ajuta pe expatriații chinezi în chestiuni precum schimbarea permisului de șofer. China a mai spus că acele birouri au apărut și ca urmare a pandemiei, care a lăsat mulți chinezi blocați în carantină în alte țări, rămași în afara Chinei și incapabili să-și actualizeze actele.

Chestionat luna trecută de CNN cu privire la primul set de acuzații ale Safeguard Defenders, MAE chinez a declarat că în secțiile din străinătate lucrează voluntari. Însă noul raport al organizației susține că o rețea de poliție pe care a investigat-o a angajat 135 de persoane pentru primele 21 de secții.

Organizația a obținut și un contract de muncă pe trei ani al unui angajat dintr-o secție chineză din Stockholm.

Activitățile consulare nedeclarate din afara misiunilor diplomatice oficiale ale unei țări sunt ceva extrem de neobișnuit și ilegal, cu excepția cazului în care o țară-gazdă și-a dat explicit acordul. În plus, raportul Safeguard Defenders susține că unele secții au fost înființate cu câțiva ani înainte de pandemie.

Aceste informații au dus până acum la investigații în cel puțin 13 țări și au inflamat tensiunile diplomatice tot mai mari dintre China și țări precum Canada, care găzduiesc o diasporă chineză apreciabilă.

China nu este singura superputere acuzată că folosește metode extrajudiciare pentru a ajunge la ținte polițienești sau pentru a persecuta politic cetățeni din străinătate. Rusia, de exemplu, a fost acuzată în două rânduri că a folosit substanțe letale chimice și radioactive pe teritoriul britanic, în încercarea de a-și asasina foști spioni – acuzații negate mereu de Rusia.

spot_imgspot_img