Religia are de două ori mai multe ore decât științele și istoria în planurile-cadru pentru liceu. Specialist în educație: „Și ne vom mira că sunt votați Aberant Bibirescu și Lunatica Boboloacă”

Știri din aceeași categorie

DISTRIBUIE!

Noile planuri-cadru pentru liceu propuse de Ministerul Educației prevăd 142 de ore pentru disciplina Religie în trunchiul comun, mai mult decât pentru Științe, Istorie sau Geografie (72 de ore fiecare). Religia are un număr similar de ore cu discipline esențiale, precum Matematica (144 ore) sau Limba modernă 2 (142 ore), potrivit Edupedu.ro. În plus, religia rămâne singura materie studiată 13 ani, ceea ce ridică întrebări despre contradicțiile dintre religie și științele exacte, semnalează Șerban Iosifescu, specialist în educație și fost președinte al Agenției Române de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar (ARACIP).

O serie de materii au rămas în trunchiul comun doar pentru clasele a IX-a și a X-a, pentru clasele a XI-a și a XII-a ele fiind incluse în curriculumul de specialitate la profil real/umanist. 

În timp ce Istoria (fără noile componente referitoare strict la Holocaust și comunism), Geografia, Fizica, Chimia și Biologia au prevăzute, în total, câte 72 de ore în trunchiul-comun la nivel de liceu, Religia are 142 de ore. Nivelul este similar cu cel al Matematicii (144 de ore), Limba modernă 2 (142 de ore) sau Tehnologia informației și a comunicațiilor (142 de ore), potrivit Edupedu. 

Deși participarea la ora de Religie este opțională, iar elevii pot alege să nu meargă la aceste ore, legea nu precizează clar cum se aplică această prevedere la fiecare an de studii. Elevii care nu participă la această disciplină trebuie să rămână în școală în timpul orelor de religie, dar planurile-cadru nu menționează explicit ce alternative există pentru ei, mai notează sursa citată. 

În plus, legislația privind predarea Religiei este ambiguă, iar disciplina beneficiază de prevederi speciale, fiind predată doar de profesori avizați de cultele religioase și protejată de protocoale între Ministerul Educației și Biserică. 

Edupedu notează și faptul că nu există clarificări privind statutul elevilor care aleg să nu participe la ora de Religie în proiectul planurilor-cadru.

Ce spune Articolul 87 din Legea 198/2023, referitor la predarea Religiei:

  • „(1) Planurile-cadru ale învățământului primar, gimnazial, liceal includ religia ca disciplină școlară, parte a trunchiului comun. Elevilor aparținând cultelor recunoscute de stat, indiferent de numărul lor la nivelul unei unități de învățământ, li se asigură dreptul constituțional de a participa la ora de religie, conform confesiunii proprii.
  • (2) Înscrierea elevului pentru a frecventa orele de religie se face prin cererea scrisă a elevului major sau a părinților/ reprezentantului legal, pentru elevul minor. Schimbarea acestei opțiuni se face tot prin cererea scrisă a elevului major sau a părinților/reprezentantului legal, pentru elevul minor. În cazul în care elevul nu frecventează orele de religie, situația școlară se încheie fără disciplina Religie. În mod similar se procedează și pentru elevul căruia, din motive obiective, nu i s-au asigurat condițiile pentru frecventarea orelor la această disciplină. Elevului care nu frecventează orele de religie i se va asigura prezența în unitatea de învățământ pe durata derulării cursurilor.
  • (3) Disciplina Religie poate fi predată numai de personalul didactic calificat, conform prevederilor prezentei legi, și avizat de cultele religioase recunoscute oficial de stat, în conformitate cu metodologia aprobată prin ordin al ministrului educației. În conformitate cu metodologia, Ministerul Educației încheie protocoale de colaborare cu cultele religioase recunoscute oficial de stat.”

Ce spune Ministrul Educației despre orele de religie

În conferința de presă organizată joi, înaintea lansării proiectului de planuri-cadru pentru liceu, ministrul Educației, Daniel David, a menționat că Religia „trebuie prinsă în trunchiul-comun prin lege” și că „deocamdată eu nu pot să propun un plan-cadru care nu respectă legea”.

„Eu, ca ministru, pot să vin să vă spun că asta pot propune pe baza legii și putem problematiza. Vă rog în timpul dezbaterilor publice să veniți cu propuneri de acest tip. Deocamdată noi trebuie să o prindem în trunchiul comun și o să vedeți și acolo, așa cum am spus, să fim atenți la ingerințe ideologice, pe alte teme. Și aici aștept, în zona religiei, dar controlul va fi pe programă. (…) Va trebui să includă acolo, pe lângă aspectele de religie, aspecte care țin de morală, etică și de cum combatem extremismul religios”.

Religia face parte din trunchiul comun, ca disciplină obligatorie, și se studiază timp de 13 ani 

Șerban Iosifescu, specialist în educație și fost președinte al Agenției Române de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar (ARACIP), semnalează, într-un articol pe blogul său, faptul că religia rămâne singura materie studiată 13 ani ca disciplină obligatorie, ceea ce ridică întrebări despre contradicțiile dintre religie și științele exacte.

Religia (de fapt, catehizare, îndoctrinare) rămâne parte a trunchiului comun și se studiază 13 ani, ca disciplină de sine stătătoare, ceea ce nu se întâmplă cu nicio altă disciplină, nici măcar cu Limba Română și Matematica. Și ce se face la Religie contrazice ce se face la Științe. Ce se va întâmpla cu mintea elevului în fața acestei contradicții? Și ne vom mira, în continuare, că sunt votați Aberant Bibirescu și Lunatica Boboloacă (personaje imaginare) pentru că votanții «simt» și «cred» (dar nu gândesc). Oricum nimeni nu se pune cu BOR, cea mai mare putere în stat”, scrie Iosifescu. 

Expertul în educație consideră că noile planuri-cadru reprezintă un pas timid înainte, dar rămân departe de o reformă reală, deoarece „sistemul educațional românesc nu are o cultură organizațională adecvată pentru schimbare”. Deși documentul conține o viziune coerentă asupra competențelor și profilului absolventului, nu există o corelație clară între competențele dorite și disciplinele/numărul de ore alocate acestora, notează Iosifescu.

„Vom avea absolvenți capabili să gândească critic și să performeze într-o societate care nu știm cum va arăta?”

De asemenea, el critică obsesia pentru discipline și numărul de ore, în loc să existe un focus real pe competențele elevilor, și propune o schimbare de paradigmă: școlile să fie responsabile pentru rezultate, nu pentru proces, iar planificarea să fie centrată pe competențe, nu pe discipline fixe. 

„Până la urmă, întrebările fundamentale rămân în aer (răspunsul – peste 10 ani): Vor schimba noul plan și noile programe (care vor urma) ceva la firul ierbii, la nivelul relației fundamentale educaționale, cea dintre profesor și elev? Se vor îmbunătăți rezultatele învățării? Vom avea absolvenți capabili să gândească critic și să performeze într-o societate care nu știm cum va arăta?

Mai mult: Vor susține noile programe (care urmează) noua viziune? Vor susține profesorii (prin curriculumul predat) noua viziune și centrarea pe competențele cheie? Din experiențele trecute, răspunsul este NU la ambele întrebări. Deja sindicatele încep să se zbârlească («se pierd norme, dom’le»; «vor alege directorii, numiți politic, disciplinele pentru cumetri»; «cum poți cere unui profesor în prag de pensie să se recalifice – e inuman!»; etc.)”, mai scrie fostul președinte ARACIP pe blogul său. 

Expertul în educație este sceptic că reforma va avea un impact real, deoarece „managementul schimbării lipsește, profesorii vor continua să predea ca acum 50 de ani”, iar sindicatele se opun modificărilor din motive birocratice și politice. 

„Oricum, cu un plan nu se face primăvară, oricât de bun ar fi el și, până la urmă, mi-e teamă că vom constata că s-a făcut, din nou, mult zgomot pentru nimic”. 

spot_img