În orașul Câmpina, este a șaptea zi în nu mai curge nicio picătură de apă la robinet. Nici în alte 12 localități din județele Prahova și Dâmbovița. De atunci, oamenii stau la cozi pentru a-și umple sticle cu apă menajeră. Unii stau la coadă și pentru a lua apă plată îmbuteliată, câte doi litri pentru două zile și asta pe semnătură, căci așa a fost stabilită rația.
La ora 11:30, miercuri, în curtea Liceului Tehnologic Mecanic din Câmpina, zeci de oameni stau la coadă, fiecare cu ceva în care să-și poată duce sticlele cu apă plată acasă: trolere de cumpărături, cărucioare, sacoșe rezistente, biciclete sprijinite de gard. Unii au venit cu mașina personală, alții pe jos, sprijinindu-se în baston.
Regula e simplă: fiecare persoană din familie primește doi litri de apă plată îmbuteliată, o dată la două zile. Asta e rația de apă plată îmbuteliată, pentru apă menajeră ei sau pentru o cantitate mai mare trebuie să stea la o altă coadă – în alte puncte amenajate în oraș.
În curtea liceului, însă, se dă doar apă îmbuteliată, iar asta pe semnătură.
Polițiștii locali stau la o masă, trec fiecare nume în tabel și apoi le înmânează sticlele.
„Filmați, să se vadă cum stăm la coadă la apă”, strigă o femeie care își așteaptă rândul.
Astăzi, joi, 4 decembrie, e a șaptea zi în care apa nu curge la robinet în Câmpina și în alte localități din Prahova și Dâmbovița: Breaza, Băicoi, Adunaţi, Poiana Câmpina, Şotrile, Băneşti, Brebu, Telega, Vărbilău, Aluniş, parţial Floreşti și Moreni.
Inițial, adică, vineri, 28 octombrie, când a apărut problema, oamenii au fost anunțați că totul se va rezolva în 72 de ore. Adică în trei zile.
Acum, autoritățile estimează că va mai dura încă patru zile. Adică, în total, zece zile în care oamenii au stat la coadă pentru apă.
Peste 100.000 de oameni depind acum de cisterne și baxuri cu apă îmbuteliată.
De la baxuri la bidoane: scene diferite, aceeași criză
La câteva străzi distanță de liceu, lângă Casa Tineretului, atmosfera e alta. Aici nu se distribuie apă îmbuteliată, ci apă menajeră, care curge din containerele mari de plastic.
Pe trotuar, lângă gardul viu, sunt trei containere albe inscripționate „apă nepotabilă”. Mai încolo, alte trei containere albastre sunt pline cu apă potabilă, câte 1.500 de litri fiecare.
Un afiș explică: „Apa poate fi băută doar după fierbere 10 minute și răcire. Măsura este preventivă, pentru evitarea contaminării în timpul transferului.”
Aici oamenii vin cu recipiente mari, improvizate: bidoane de 5 sau 10 litri și găleți din plastic sau tablă. Așteaptă răbdători să le vină rândul, iar când apa începe să curgă, se apleacă, sprijină gura bidoanelor de robinet și lasă apa să se adune.
„Trei ore am așteptat să vină”, spune un bărbat. Are brațele pline de sticle goale de plastic.
În cartierele din oraș au fost pregătite peste 25 de puncte de distribuției a apei nepotabile. Nu în toate, însă, poate să fie găsită și apă potabilă.
Apa îmbuteliată, de la primărie ori din rezervele statului, se găsește în și mai puține locații și se epuizează rapid. Magazinele locale au scos și ele stocurile de apă la vânzare și le afișează în stradă, ca la o prezentare de produse – un bidon costă 5 lei.
„Acum economisesc orice, nu se mai prăpădește nimic”
Popa Elena, 58 de ani, stă o clipă pe bordură, cu mai multe bidoane lângă ea: „Cu câte bidoane avem, cu atâtea venim. Am venit și ieri, am venit și azi. Spăl vasele în lighean, le limpezesc iar, a doua oară pun apa în lighean ca să o folosesc la baie.”
„Mereu striga soțul la mine să opresc apa, acum economisesc orice, nu se mai prăpădește nimic”, adaugă râzând. „Așa suntem noi, facem haz de necaz”, continuă ea.
Un alt bărbat în vârstă, pensionar, care tocmai a umplut două bidoane mari, oftează: „WC-ul era alb. De la apa asta s-a îngălbenit. Câtă apă folosim să dezinfectăm? Eu la vase folosesc apă din asta îmbuteliată. Mi-au dat și de la biserică. Au adus două camioane. Dacă ești vecin cu biserica, mai prinzi. Dar tot stai la coadă. Iei două, din bun simț”, povestește bărbatul.
Întrebat cine crede că e vinovat de această criză, bărbatul răspunde revoltat. Dă vina nu doar pe autoritățile locale, ci și pe guvernul de la București: „Niște incompetenți toți, să-și dea demisia. Cu Bolojan cu tot. Dar vor să plece? Nu! Am văzut aseară la televizor… Ei zic că luni se rezolvă, dar care luni?! Au zis la început 72 de ore”, amintește el de termenul dat inițial de autorități.
„Așa era în comunism, stăteai la coadă”
La același punct, Eftimie Nicolae, 54 de ani, stă cu gluga trasă pe cap, are o geacă groasă, ține în mână câteva sticle goale și glumește cu cei din jur în timp ce-și așteaptă rândul.
Spune și bancuri: «Ce stă pe burta cu spinarea în jos? Musca pe tavan!» Când începe să vorbească cu reporterii, trece fără efort de la glumă la reproș și apoi la resemnare: „Așa era în comunism. Stăteai de joi și luai carne vineri, de la BIG. Atunci aveam apă, acum nu mai e. Asta e”.
Își împarte apa cât poate: puțin pentru vase, puțin pentru spălatul rufelor, restul pentru băut. De asta vine de două ori pe zi: „Am și copii, am și nepoți, ce să le fac? Le zic să nu se ducă la baie?! Nu mai putem spăla normal… Spălăm de mână, cum putem. Noroc că avem gaze și curent, altfel era și mai rău. Și că mai sunt rufe în dulap. Dacă nu mai sunt, le iei pe alea murdare… că nu avem ce face”.
Lipsa informațiilor concrete lasă loc zvonurilor
Și Eryka, 53 de ani, vorbește revoltată, aproape fără pauză: „Cum să ne descurcăm? Stăm la coadă la apă, cum stăteam la lapte. Nu avem nici căldură, că avem centrale și fără apă nu mai avem nici căldură. O săptămână fără apă. Nu la toalete, nu să faci mâncare. Mașina de spălat nu merge…”.
Când o întrebăm ce știe de la autorități și de ce suferă acum oamenii, răspunde cu o teorie a conspirației pe care spune că a auzit-o de la alții: „Ce să spună?! Că au furat francezii apa. Au dat drumul la Paltinu și au luat-o cu cisternele…. Noi nu știm nimic. Lumea stă la rând la apă, ca pe vremea lui Ceaușescu”, spune ea.
De unde a pornit această teorie nu este clar, dar o dezinformare similară a circulat și în luna august, când lacul Vidraru a fost golit pentru retehnologizare: francezii au venit să fure apa.
Primărița Câmpinei, Irina Mihaela Nistor: „E o situație fără precedent”
La primărie, Irina-Mihaela Nistor a explicat cum funcționează distribuția și care sunt limitele intervenției în aceste zile. „Oamenii se descurcă greu. Este o situație fără precedent, cu oprire la apă potabilă și menajeră în același timp”.
Spune că în Câmpina sunt afectate aproximativ 30.000 de persoane, plus spitalele și centrele sociale. „Nu avem cum să acoperim tot necesarul. Lucrăm continuu. Avem puncte separate pentru apă îmbuteliată și pentru containere. Sunt amplasate în cartiere și în zona centrală”.
Primărița explică și de ce se golește repede fiecare rezervor: „Un container se poate goli într-o oră. Cisternele vin, încarcă, dar durează, pentru că se alimentează de la Plopeni și sunt multe localități afectate”.
Spune și că primăria a cumpărat apă îmbuteliată, pentru a putea ține mai mult timp deschise punctele pentru populație. Iar pentru persoanele care nu se pot deplasa, „poliția locală duce apă la cerere. Solicitările sunt multe și toată lumea e în teren”.
Iar în ceea ce privește cantitățile ajunse în oraș: „Au venit trei tiruri și jumătate în perioada asta, și încă un tir și jumătate înainte. Primăria a achiziționat încă un tir de apă plată. Iar Hidro Prahova ne-a comunicat cantități foarte mari pentru containere, pentru că le reumplu de mai multe ori pe zi”.
Primărița spune că oamenii trebuie să se aștepte la perioade de așteptare și la reaprovizionări care nu pot fi permanente: „Îi rugăm pe oameni să aibă răbdare. Se lucrează continuu, dar sunt timpi de încărcare, de transport și multe localități în aceeași situație”.
La spital „sunt condiții improprii”, recunoaște directorul medical
La 500 de metri de Primărie, la Spitalul Municipal Câmpina, directorul medical, dr. Cătălin Tiu, explică cum funcționează unitatea în această perioadă. Spitalul își continuă activitatea, dar cu măsuri stricte și adaptări zilnice.
„Avem sprijin de la primărie, Hidro Prahova și ISU, care ne aduc apă atât menajeră, cât și potabilă. În felul acesta putem asigura hrana și igiena”, spune el.
Și completeză: „Pacienții deplâng lipsa apei. Folosesc gălețile și ligheanele din spațiile comune. Sunt condiții improprii, dar sunt singurele posibile în momentul acesta”.
Spitalul a oprit internările programate, pentru a nu încărca sistemul: „Tratăm doar pacienții deja internați. Nu mai facem internări, decât în situații cu totul excepționale, când transportul ar reprezenta un risc”.
„Ne-a luat gradual pe nepregătite”
Apa îmbuteliată este folosită pentru consumul personalului și al pacienților și chiar pentru bucătărie: „Pentru pacienți și pentru personal am cumpărat apă plată. O folosim și la prepararea mâncării. Așteptăm și alți 5.000 de litri de la prefectură”, explică dr. Cătălin Tiu.
În primele ore ale crizei, conducerea spitalului a primit informația că oprirea va dura 24 de ore, o durată pentru care spitalul avea rezerve suficiente. Realitatea a fost alta. „Ne-a luat gradual pe nepregătite. Inițial am fost informați că apa se oprește 24 de ore. Iar asta nu sperie pe nimeni, nici pe noi aici. Spitalul are o rezervă de 10.000 de litri, suficientă pentru astfel de întreruperi. Nu ne-am așteptat să se prelungească atât”.
În privința urgențelor medicale, explică directorul medical, „ele sunt preluate de Ambulanța Prahova și duse la Spitalul Județean. La noi ajung doar cazurile care nu necesită internare. Ambulatoriul funcționează normal”. Altfel, pacienții sunt redirecționați la Ploiești, la 30 de kilometri distanță.
Instituțiile oferă explicații diferite
Criza a început vineri, când alimentarea cu apă a fost oprită după ce nivelul apei din barajul Paltinu a crescut brusc, iar turbiditatea nu a mai permis tratarea în condiții normale.
De atunci, explicațiile instituțiilor au fost diferite. Prefectul Prahovei spune că Apele Române au dat asigurări că procedurile nu vor afecta alimentarea populației și că lucrările au început fără un plan de rezervă.
Consiliul Județean pune problema la instalațiile blocate de la baraj, iar ministra Mediului, Diana Buzoianu, afirmă că operatorul ESZ nu a informat corect și la timp autoritățile despre riscul real, vorbind și despre disfuncții în structura acestuia.
Președintele României, Nicușor Dan, a făcut declarații abia miercuri, 3 decembrie, spunând că, în opinia sa, responsabilitatea este la Apele Române: „Evident că în urma unei astfel de situaţii trebuie să stabilim vinovaţii. În opinia mea, vinovăţia este la Apele Române”.
Apele Române sunt în subordinea Ministerului Mediului, iar ministra Diana Buzoianu este chemată luni, 8 decembrie, în Parlament, pentru a da explicații. În tot acest timp, peste 100.000 de oameni din Prahova și Dâmbovița depind de cisterne și apă îmbuteliată.
„Noi am crescut cu baie la lighean”
În locuința ei, Nuțica așteaptă liniștită să treacă criza apei. În curte are mai multe butoaie unde a strâns apă de ploaie.
„Hai să fim puțin și responsabili. Vor demisia de la unul sau altul. Și oamenii respectivi, despre care spun că sunt răspunzători, trec prin aceeași problemă ca și noi. Ne anunțau dacă știau…”, spune femeia.
Ne arată spre brad și vorbește despre sărbători.
„E problema asta cu lipsa apei, dar e spiritul Crăciunului și simți că mai trebuie și să trăiești. Au adus… Tot orașul este plin de apă. Se face treaba. Noi am crescut cu baie la lighean, la fel și copiii. E mai rău pentru cei care nu-s învățați așa, dar într-o săptămână trece”, mai adaugă ea.
Și în timp ce e încrezătoare că criza apei va trece, femeia are o altă teamă: „să nu ne oprească căldura”.
La fel, mai mulți oameni care stăteau la cozi erau îngrijorați că pot rămâne fără gaze, o temere care nu este clar de unde a plecat – căci nu a fost vorba despre un astfel de pericol.
