Ritmul deprecierii leului face ca schimbarea banilor în euro să fie mai avantajoasă decât depozitele bancare – Finante & Banci

​Cel puțin pentru următoarele 6 luni, cea mai bună formă de a vă proteja banii lichizi este să-i transformați în euro, arată calculele HotNews făcute pe baza estimărilor pe curs și a dobânzilor oferite de băncile românești. Moneda națională este pe un trend de depreciere, pentru finalul anului estimările economiștilor variind între 4,9 lei și chiar și 5 lei pentru un euro. Amploarea mai ridicată a dezechilibrelor României față de cele avansate de autorități (un deficit fiscal în apropiere de 10% față de nivelul de 6.7% estimat de Finanțe, un deficit comercial uriaș) și schimbarea perspectivei agențiilor de rating (în 5 iunie e așteptată decizia S&P) duc la o depreciere a leului în fața căreia BNR nu va interveni decât pentru a stopa eventualele fluctuații prea mari.

Dacă astăzi ați avea pe card 4840 de lei (echivalentul în lei a 1000 de euro) și v-ați gândi să vi-i protejați, cel mai la îndemână ar fi să-i schimbați în euro. După 6 luni, aceiași 1000 de euro ar valora între 4930 și 5000 de lei, în funcție de nivelul de depreciere al leului. Dacă i-ați depune într-un depozit bancar, cei 4840 de lei v-ar aduce în cel mai bun caz 78 de lei, mai puțin decât cei 90 de lei cât ar rezulta din conversia valutară.

”Noi estimam pentru finalul anului 2020 un curs EUR/RON de 4.90. Banca centrala va continua politica de flotare controlata si va utiliza in acest sens, in principal, managementul lichiditatii, in opinia noastra. Nu credem ca BNR se va opune trendului pe termen mediu-lung”, spune Ciprian Dascălu, economistul șef al BCR. Potrivit lui Dascălu, S&P ar putea menține rating-ul Romaniei pe data de 5 iunie. ”Ne asteptam ca agentia de rating sa isi pastreze abordarea de a privi evolutiile macro dincolo de ciclul electoral”, spune Dascălu, chestionat de HotNews.ro.

Pe piața dobânzilor bancare pe 6 luni, cel mai bine este poziționată TBI Bank, care oferă o dobândă anuală efectivă de 3,27%, caz în care mia de euro (echivalentul ei în lei, mai exact) v-ar aduce circa 78 de lei. Important de menționat este faptul că-în funcție de banca pentru care ați opta să vă depuneți mia de euro, randamentul efectiv poate varia de la 6 lei la 14 lei, 22 de lei sau 78 de lei (valoarea maximă de care vorbeam mai sus)

”Cred ca EURRON este pe un trend multianual de depreciere lenta, 3%-4% pe an, in ritm cu rata inflatiei. Acest trend este dat de dezechilibrele macroeconomice si in special de deficitele gemene. Ca urmare a trei ani de politica fiscala pro-ciclica, Romania a inregistrat, pe varf de crestere economica, cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeana. Aceeasi politica fiscala pro-ciclica a generat si cel mai mare deficit de cont curent din regiune (in conditiile in care marea majoritate a tarilor din regiune au excedente de cont curent). Peste aceste dezechilibre s-a suprapus criza actuala a coronavirusului, care a generat un episode puternic de aversiune globala la risc si necesitatile suplimentare de finantare a Guvernului pentru a lupta atat cu criza medicala cauzata de coronavirus cat si pentru repornirea ulterioara a economiei”, explică pentru HotNews.ro Adrian Codirlașu, CFA România.

Conform ultimului sondaj al CFA Romania, pentru orizontul de 6 luni, deci aproape de finalul anului este 4.93 iar pentru orizontul de 12 luni 4.99, anticipatii care sunt consistente cu o rata de depreciere anuala de 3-4%.

”Regimul de politica de curs de schimb a Bancii Nationale este de managed float, ceea ce inseamna ca banca centrala poate interveni pe piata valutara fara a asuma un anumit nivel al cursului de schimb. In general a fost urmarita o volatilitate redusa a monedei nationale, nu un anumit nivel al cursului, iar fundamentele macro au dus la trendul de depreciere lenta a leului, trend care probabil va continua. Ceea ce poate duce la o depreciere sunt fundamentele macroeconomice, un episod puternic de risk off sau o reducere a rating-ului suveran al Romaniei in categoria nerecomandata investitiilor care va determina ajustarea primei de risc a Romaniei”, explică Adrian Codirlașu, CFA România.

Datoria publica a Romaniei, chiar daca va creste ca urmare a cestei crize, va ramane compatibila cu un rating investment grade (recomandat investitiilor), mai consideră expertul. ”Ceea ce poate duce insa la o reducere a rating-ului sunt si fluxurile, adica deficitele gemene greu de finantat. In ceea ce priveste deficitul de cont curent, acesta se va corecta natural din cauza recesiunii. Insa ramane deficitul bugetar, care in acest an va creste puternic datorita cheltuielilor necesare pentru combaterea crizei medicale si pentru repornirea ulterioara a economiei. Ceea ce face dificila sarcina Guvernului este spatiul fiscal extrem de limitat de la care porneste (spe exemplu, Germania porneste de la un excedent bugetar de 1.5% din PIB inregistrat in 2019)”, precizează Codirlașu.

Decizia S&P, continuă expertul, va depinde de anticipatiile agentiei cu privire la doi factori: Primul: Cat de mult va dura criza medicala. Cu cat dureaza mai mult, cu atat cheltuielile publice vor fi mai mari si veniturile mai mici. Al doilea factor: Care va fi deficitul bugetar in acest an si in urmatorii ani. Iar aici un factor important in generarea acestui deficit este si majorarea cu 40% a pensiilor in acest an.

”Insa, Romania are outlook negativ de la toate cele trei agentii de rating importante. Un outlook negativ inseamna, luand in considerarea datele istorice, o probabilitatea de inrautatire a rating-ului in urmatorul an de aproximativ 30%. Cum Romania are outlook negativ de la toate cele trei agentii de rating, riscul ca macar una sa inrautateasca rating-ul este ridicat”, conchide acesta.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *