Agenția de rating S&P Global Ratings a reconfirmat, vineri ratingul aferent datoriei guvernamentale a României la nivelul BBB-/A-3, menținând totodatã perspectiva negativă.
Scala de bază S&P
AAA – cel mai înalt rating, risc de credit minim.
AA+, AA, AA− – foarte mare capacitate de plată, risc foarte scăzut.
A+, A, A− – capacitate bună de plată, dar mai sensibilă la șocuri.
BBB+, BBB, BBB− – cel mai jos nivel de investment grade, la un pas de „junk”.
BB+, BB, BB− – risc crescut, vulnerabilitate mai mare în fața șocurilor.
B+, B, B− – risc semnificativ, dependență de condiții favorabile.
CCC+, CCC, CCC− – probabilitate mare de dificultăți de plată.
CC – înalt risc de default.
C – aproape de incapacitate de plată.
D – default (incapacitate de plată).
Fiecărui rating i se poate atașa o perspectivă: pozitivă, stabilă, negativă sau în revizuire.
S&P emite: ratinguri publice, private și confidențiale, în funcție de tipul emisiunii și de nevoile clientului.
În fiecare joi dimineața jurnalistul Dan Popa trimite newsletterul Economix. Dacă ești pasionat de economie, finanțe personale sau comportamentale. poți să te abonezi aici la newsletterul EconoMix.
„Guvernul de coaliție cvadripartid al României continuă să ia măsuri pentru consolidarea deficitelor bugetare mari – prin creșteri de impozite și înghețarea salariilor și pensiilor”, arată agenția de rating în comunicat. Aceasta se așteaptă ca deficitul bugetar general să se reducă la 6,5% din PIB în 2026 și la 5,5% în 2027, comparativ cu 7,7% din PIB în 2025.
Previzăm că economia României va crește cu doar 0,25% în acest an și o creștere medie de 2,5% în perioada 2027-2029, deoarece consumul slab este compensat doar parțial de intrările de fonduri UE, care vor atinge un vârf de aproximativ 3% din PIB în 2026.
Scenariul S&P de bază presupune că efectele economice ale conflictului din Orientul Mijlociu vor fi gestionabile și ținute sub control, reflectând gradul relativ scăzut de dependență a economiei de importurile de energie. Cu toate acestea, am revizuit în sus proiecțiile noastre privind inflația și previziunile noastre privind deficitul de cont curent pentru 2026 și 2027.
Perspectivă
Perspectiva negativă a S&P reflectă opinia noastră că, în ciuda eforturilor, riscurile de implementare legate de consolidarea finanțelor publice ale României vor rămâne ridicate în următorii ani, arată comunicatul.
Perspectiva negativă reflectă, de asemenea, vulnerabilitatea României la riscurile externe tot mai mari de pe piețele energetice globale, deoarece conturile fiscale sub presiune și pozițiile balanței de plăți lasă puțin spațiu pentru a absorbi șocurile externe adâncite sau prelungite.
Scenariul negativ
Am putea reduce ratingurile în următorii doi ani dacă traiectoria de consolidare fiscală a României deviază semnificativ de la așteptările noastre, mai scriu analiștii S&P.
Acest lucru s-ar putea întâmpla dacă măsurile de consolidare ale guvernului sunt insuficiente sau dacă o creștere economică redusă le împiedică eficacitatea. Întârzierile în plata fondurilor UE ar exacerba presiunile în acest scenariu.
Am putea lua în considerare și o retrogradare dacă presiunile externe se amplifică, de exemplu printr-o perturbare mai severă sau mai lungă a pieței energetice, cauzată de războiul din Orientul Mijlociu, care a deraiat așteptările inflaționiste pe termen mediu ale României, slăbind în același timp semnificativ creșterea economică, poziția balanței de plăți și rezultatele fiscale.
Scenariul pozitiv
Am putea revizui perspectiva la stabilă dacă deficitele externe și fiscale ale României s-ar reduce substanțial, susținute de o redresare a creșterii economice.
Justificare
În ciuda slăbirii creșterii economice și a efectelor secundare asupra prețurilor combustibililor din cauza războiului din Orientul Mijlociu, S&P anticipează că coaliția guvernamentală cvadripartidă a României va face progrese în direcția implementării măsurilor fiscale planificate pentru a aduce deficitul bugetar general la 5,5% din PIB în 2027, comparativ cu 9,4% din PIB în 2024.
„Punctul de plecare slab pentru finanțele publice înseamnă că obiectivul de reducere a împrumutului public net sub 3% din PIB, conform cerințelor Tratatului UE de la Maastricht, se extinde și dincolo de 2030. În această perioadă, raportul datorie-PIB va rămâne pe o traiectorie ascendentă, ajungând la peste 65% până la sfârșitul acestui deceniu”, arată comunicatul.
Izbucnirea conflictului din Orientul Mijlociu și consecințele pe care acesta le are asupra aprovizionării cu energie la nivel mondial și a prețurilor reprezintă un alt șoc pentru gospodăriile românești, spune S&P, care preconizează că economia României se va confrunta cu o stagnare în 2026, deoarece consolidarea fiscală, erodarea salariilor reale și creșterea prețurilor la energie exercită presiuni asupra consumului privat.
Previzăm că inflația va fi în medie de 7,25% în 2026, comparativ cu 6,75% în prognoza noastră anterioară și 4,5% în 2027, pe fondul creșterii prețurilor la petrol și gaze. Presiunile mai ridicate asupra prețurilor la importuri vor menține deficitul nominal al contului curent ridicat în 2026, în ciuda stagnării importurilor reale din cauza consumului privat scăzut. Dependența sa de importurile de energie, de 30%, este printre cele mai scăzute din UE.
Perspectiva balanței de plăți a României se stabilizează. Intrările record de fonduri UE, alături de investițiile străine directe constante, vor finanța majoritatea deficitelor de cont curent ale României, care sunt încă ridicate, în perioada 2026-2027. Un flux neîntrerupt de fonduri UE stă la baza previziunilor noastre de creștere pe termen scurt și mediu, deoarece investițiile publice sunt așteptate să accelereze în acest an și anul următor. Creșterea economică va reveni la 2,5% în perioada 2027-2029.
Deși eforturile fiscale pentru 2026 sunt clare, autoritățile nu au specificat încă măsuri fiscale dincolo de această perioadă. Mai mult, România rămâne sub incidența Procedurii de Deficit Excesiv (PDE), în care a intrat în 2020.
Îmbunătățirea capacității guvernului de colectare a impozitelor este un factor esențial pentru agenda de consolidare fiscală. La 30%, deficitul de TVA al României (diferența dintre suma TVA pe care un guvern se așteaptă să o colecteze și suma pe care o colectează efectiv) este cel mai mare din UE. Guvernul se așteaptă la creșterea veniturilor în continuare prin îmbunătățirea eficienței administrației fiscale pe termen mediu.
Tendința dezinflaționistă a României a fost întreruptă de presiunile inflaționiste reluate la începutul anului 2026, inflația ajungând la 8,3% în februarie (măsurată prin indicele armonizat al prețurilor de consum). Aceasta ar putea atinge un vârf de aproximativ 10% în trimestrul al doilea, determinată în mare parte de creșterea prețurilor la petrol și gaze. Deși se așteaptă ca efectele de bază favorabile ale majorărilor de impozite de la mijlocul anului 2025 și ale liberalizării prețurilor la energie să impulsioneze dezinflația începând cu trimestrul al treilea, așteptările inflaționiste ridicate și efectele indirecte ale prețurilor materiilor prime continuă să prezinte riscuri. Acum anticipăm o inflație medie de 7,25% pentru 2026, revizuită în creștere cu 0,75 puncte procentuale pentru a reflecta impactul creșterii costurilor energiei.
Sectorul bancar din România este predominant deținut de persoane străine și finanțat în mare parte din depozite interne; considerăm că acesta reprezintă un risc limitat pentru guvern. Creditele neperformante se încadrează în categoria de risc scăzut definită de Autoritatea Bancară Europeană, în ciuda unei creșteri marginale. Rentabilitatea băncilor a scăzut ușor începând cu septembrie 2025 față de un vârf în 2023. Ratele de capital și lichiditate rămân sănătoase, puțin peste media țărilor din Europa Centrală și de Est. Creditele acordate sectorului privat rămân în apropierea a 22% din PIB, reflectând o intermediere financiară scăzută. Expunerea ridicată a sectorului bancar la creditarea pentru construcții și imobiliare, alături de creșterea datoriei companiilor și o pondere considerabilă a creditelor în valută, ar putea testa stabilitatea sectorului financiar dacă riscurile aferente s-ar materializa.
