Simina Tulbure, deputată de diaspora în legislatura 2020-2024 și Răzvan Foncea, consultant politic, specialist în afaceri europene și diplomație, scriu astăzi în HotNews despre zeci de idei de proiecte și instituții care să-i ajute pe românii din străinătate. Și, ajutându-i pe ei, să ajute țara.
Până acum, milioanele de români de peste hotare au fost, în cel mai bun caz, obiectul unor discursuri pasionale în care „întoarcerea acasă” reprezintă un laitmotiv populist.
Pentru prima oară, proiectul de țară al președintelui României include, în miezul său, diaspora românească.
Deși notabil, un astfel de deziderat trebuie să fie dublat de o infrastructură de politici, resurse și, mai presus de orice, idei care să stimuleze o astfel de traiectorie.
România nu se oprește la granițele sale
„România onestă” este un program prezidențial care înțelege această realitate și, îmbrățișând-o, fructifică un nou orizont de acțiune: acela al unei diaspore care, printr-o viziune mobilizatoare, devine arhitect al proiectului românesc în Europa și în lume. Adevărul este că România nu se oprește la granițele sale, iar milioanele de români care își duc traiul în afara frontierelor țării sunt ambasadori informali, dar vitali ai țării.
Pentru a cataliza, însă, acest potențial, o nouă paradigmă este fundamentală. Diaspora ca arhitect al proiectului de țară al României în Europa și în lume poate prinde contur printr-un singur filtru: cel al „diplomației diasporei”. Pentru orice stat care caută să-și proiecteze vocația pe scena globală, diaspora este principalul său filtru de politică externă.
Totodată, o societate care nu își desprinde diaspora de „corpul națiunii”, de țara de origine, devine avocatul principal al cauzei românilor de pretutindeni în statele-gazdă, oferă răspunsuri pragmatice unor probleme vertiginoase și creează un proiect ideatic la care aceștia nu numai să adere, ci să participe în calitate de autori.
La rândul lor, dincolo de statutul lor ca principali investitori în economia țării sau de cetățeni implicați, chiar și la mii de kilometri depărtare, în bunul mers al țării, românii de pretutindeni sunt și pot deveni cei mai valoroși avocați ai proiectului nostru de țară și, în esență, antreprenorii unui nou orizont pentru statutul României în lume.
Pentru ca statul român să adopte o diplomație a diasporei antreprenorială, ideațională, o diplomație menită să anime cele mai profunde emoții, cele mai inovatoare idei și cele mai pertinente proiecte în slujba unui proiect de țară puternic, mai multe demersuri pot fi consolidate.
În urma unui exercițiu de analiză și reflecție, cinci paliere proeminente au ieșit la iveală, aceștia putând deveni pilonii unui proiect creativ, solid al României pentru diaspora sa. Secțiunile de mai jos vor analiza, punctual, fiecare pilon în parte.
Un contract social al respectului cu diaspora românească
Un lucru este clar: un stat care nu-și respectă diaspora este un stat care își pierde busola. Demnitatea românilor de pretutindeni trebuie să devină o prioritate pentru instituțiile de profil.
Problemele consulare, birocratice și procedurale își pot găsi, într-o abordare responsabilă, soluții realiste și de bun simț.
Spre exemplu, digitalizarea completă a serviciilor consulare și simplificarea procedurilor de identitate pentru românii din diaspora trebuie să devină o linie de acțiune prioritară în următoarele luni.
Totodată, crearea unei Celule de Criză pentru Diaspora, care să ofere asistență juridică gratuită în cazuri de abuz sau încălcare a drepturilor, poate oferi răspunsuri multor probleme ale românilor de pretutindeni.
Predarea limbii române pentru copiii și tinerii români din diaspora devine o temă esențială. Se poate realiza atât prin reforma statutului lectorilor noștri, cât și printr-o strategie de atractivitate și cursuri digitale, în climatul actual pentru un stat care își protejează cetățenii și identitatea acestora.
Linie Verde pentru integrare
Întoarcerea acasă a românilor care planifică un astfel de demers poate fi un drum anevoios. Birocrația nu poate sta, însă, în calea noastră. Românii merită să știe că revenirea este un proces demn, nu un colimator al statului.
În acest sens, o măsură precum lansarea unei Linii Verzi pentru reintegrare, cu servicii gratuite de consiliere pentru românii care vor să revină în țară, poate fi mai mult decât necesară.
De asemenea, crearea unei Platforme „Brain Gain”, platformă dedicată valorificării experienței profesionale a românilor reveniți în sectoare strategice, ar adduce multă substanță unor domenii vitale pentru țară. La fel de importantă este definirea unui sistem de facilități fiscale și incubatoare antreprenoriale, economice, de cercetare sau inovare.
Ce rol ar avea Granturile RO-Stream
România nu se termină la granițele sale. Diaspora este cea mai valoroasă rețea globală pe care o avem.
Trebuie să construim poduri, punți, între ideile și nevoile românilor din diaspora și decizia politică de acasă, din România.
În acest sens, inițierea unui proiect generic denumit „Diaspora 2050”, o rețea globală de incubatoare de idei și platforme de dialog pentru românii din diaspora din domenii în care înregistrează înalte performanțe, o structură participativă și de imaginație civică, ar fi un act de mare relevanță.
De asemenea, trebuie să mizăm pe idei precum lansarea platformei „Made by RO” pentru proiecte de promovare a imaginii și culturii românești în lume, precum și a granturilor RO-Stream pentru a conecta antreprenorii români din diaspora cu piețele internaționale.
Ar fi dezirabilă, totodată, crearea unui Erasmus al diasporei, prin care specialiștii români să contribuie la proiecte strategice din România, întorcându-se în țară temporar în acest sens.
Comunitățile istorice – rădăcini care contează
Românii din comunitățile istorice construiesc mozaicul românesc în regiune. Prin ei ne putem fructifica vocația de lider pe care România o caută cu atât de multă preocupare.
Se impune, în acest sens, o politică de „contract social” cu românii din vecinătate, bazată pe sprijin identitar și protecție culturală. Printre măsuri, lansarea programului „NeoVatra” și a „cardului românesc” pentru tinerii români din comunitățile istorice, reconectându-i cu România prin programe extinse de vizită, proiecte inovatoare și incubarea unor demersuri civice ar fi prioritară.
Totodată, se poate modela o rețea pan-românească pentru păstrarea limbii și culturii române în comunitățile istorice și voi susține crearea unui Institut pentru Românii de Pretutindeni, care să studieze și să susțină ocrotirea culturilor și limbilor aromână, meglenoromână și istroromână.
Avocat al Diasporei
Românii din diaspora nu pot fi tratați drept cetățeni de mâna a doua. Participarea lor la procesul de luare a deciziilor este atât o datorie, cât și o mare oportunitate pentru noi. De aceea, un nou filtru de stimulare a participării acestora se impune. Spre exemplu, introducerea criteriului Diaspora Check în toate politicile publice, ca filtru pentru a integra nevoile și perspectivele diasporei în agenda decizională.
Asta alături de forumuri de consultare și programe precum Serviciul Civic European pentru Diaspora, care să stimuleze participarea civică a acestora și expertiza comunităților românești, ar fi demersuri benefice.
Simultan, susținem crearea poziției de Avocat al Diasporei și a unui mecanism de referendum digital pentru diaspora, pentru a le oferi o voce reală în deciziile care îi privesc. Simultan, o prioritate care trebuie să figureze pe agenda noului guvern este reforma centrelor comunitare din străinătate și transformarea lor în hub-uri culturale și civice moderne.
Diplomația diasporei este, totodată, și răspunsul la dezamăgirea legitimă pe care românii de pretutindeni o resimt. Problemele lor fiind, într-o bună măsură, puse la sertar de statul român, iar dorința de a participa la procesul de reflecție și construcție pentru o Românie puternică în lume fiindu-le ignorată, sentimentul de „cetățean de mâna a doua” atât în străinătate, cât și acasă devine o adevărată stare de spirit.
Nici mustrările pline de emoție ale multor voci din societatea noastră nu ajută; limitarea drepturilor politice ale românilor de pretutindeni nici atât.
Îndepărtarea diasporei este o amenințare existențială
Banalizarea discursului de excluziune a diasporei din circuitul nostru politic este un fenomen cât se poate de toxic. O diasporă care, însă, este îndemnată și stimulată să își pună resursele unice în sprijinul unei noi vocații românești în lume este o soluție cât se poate pertinentă.
O diasporă care, însă, este îndemnată și stimulată să își pună resursele unice în sprijinul unei noi vocații românești în lume este un demers existențial pentru societatea noastră.
Nu exagerăm atunci când spunem că România își experimentează examenul de maturitate strategică, la 18 ani de apartenență la UE și 21 de ani ca stat membru NATO.
Majoratul nostru euro-atlantic merită o nouă etapă: una antreprenorială, creativă, de leadership în regiune, în Europa și în sânul Lumii Libere. Un astfel de proiect nu ar fi, însă, posibil fără ca diaspora să joace un rol central în materializarea lui.
