Science Report: Ar fi un motiv simplu pentru care nu am găsit până acum viață pe Marte. De ce nu mai ascultăm muzică pe măsură ce avansăm în vârstă? Beneficii nebănuite date de săptămâna cu patru zile de lucru

spot_img

Știri din aceeași categorie

DISTRIBUIE!

​Ar fi un motiv simplu pentru care nu am găsit până acum viață pe Marte ● De ce nu mai ascultăm muzică pe măsură ce avansăm în vârstă? ● Beneficii nebănuite date de săptămâna cu patru zile de lucru

atacamaFoto: Solent News / Shutterstock Editorial / Profimedia

Ar fi un motiv simplu pentru care nu am găsit până acum viață pe Marte

Mă rog, în principiu ar fi două, cel mai important fiind acela că acolo nu ar fi existat niciodată viață. Dar, ca să nu pară negativiști, mai mulți cercetători de la Universitatea Autonomă din Chile au plecat de la ideea că viața chiar ar fi fost posibilă pe Marte, iar faptul că nu i-am descoperit urmele ar veni dintr-un alt motiv, unul cât se poate de simplu. Respectiv, nu avem sculele necesare.

În studiul lor, publicat în Nature Communications, specialiștii chilieni au dat exemplul deșertului Atacama, acolo unde există urmele unei delte preistorice, pe nume Red Stone. Interesant este că, din punct de vedere geologic, regiunea cu pricina seamănă izbitor cu Planeta Roșie, motiv pentru care astrobiologii de pretutindeni au folosit-o în nenumărate teste și studii privitoare la explorările marțiene.

Analizând mai multe mostre roci din delta amintită, cu cele mai noi tehnologii în domeniu, cercetătorii din Chile au avut o surpriză. Mai exact, au folosit o tehnologie numită NGA (Next Generation Sequencing) prin care pot identifica mostre de ADN și ARN în sol și roci cu o precizie mult mai mare decât până acum. Rezultatul a fost că 9% dintre secvențele genetice obține astfel nu se încadrează în nicio categorie cunoscută, în timp ce 40% nu pot fi încadrate taxonomic decât vag.

Astfel, a fost propus termenul de „microbiom întunecat”, o categorie în care sunt incluse toate microorganismele al căror genom nu a putut fi încadrat cu exactitate. Iar situația de pe Marte ar putea fi similară cu cea din deșertul Atacama.

Acum, că avem tehnologia prin care putem depista astfel de scvențe genetice ale unor microorganisme fără corespondent în prezent, problema ar fi alta. Și tot de tehnologie ține. Pe scurt, nicio misiune marțiană de până acum nu și-a propus să se și întoarcă pe Terra. Iar fără mostre de roci pe care să le analizăm „pe viu”, e mai dificil să pui în practică ceea ce propun chilienii.

Dar, cum o spun chiar ei, șansele ca o astfel de misiune dus-întors să fie posibilă prin 2030-2040 sunt chiar mari. Iar până atunci, tehnologia cu care să observăm mostrele ar putea să devină și mai performantă. Deci, numai vești bune din punctul ăsta de vedere.

De ce nu mai ascultăm muzică pe măsură ce avansăm în vârstă?

Este un fapt cunoscut acela că, odată ce anii încep să se adune, oamenii nu mai sunt la fel de înclinați spre a asculta muzică așa cum erau, spre exemplu, în adolescență. Iar un studiu realizat în urmă cu 10 ani, pe 250.000 de indivizi, a arătat cât se poate de clar acest trend. Conform studiului cu pricina, timpul alocat muzicii scade de la 20% în adolescență, la maxim 13% la maturitate. Una dintre ipotezele cele mai vehiculate indică acuitatea auzului și capacitatea de a tolera sunetele înalte. Pe măsură ce acestea scad cu vârsta, scade și interesul unui individ pentru muzică.

O alta face trimitere la timpul pe care un adult și-l mai poate permite pentru a asculta muzică, în comparație cu un adolescent. Asta în timp ce o altă ipoteză susține că rigiditatea dată de vârstă îi face pe adulți mai puțin receptivi la muzica nouă. Cum ar veni, oamenii rămân fideli melodiilor pe care le-au ascultat cu plăcere când erau tineri.

Cea mai nouă explicație spune că, de fapt, ipotezele de mai sus sunt false în cea mai mare parte, iar interesul adulților pentru muzică ar exista pe toată durata vieții. Diferența este că oamenii, odată ajunși la maturitate, nu mai au răbdare să exploreze genuri noi de muzică, să descopere lucruri noi, dar că aceste aspecte pot fi reparate cu voință și răbdare. Pe scurt, o fărâmă de la adolescență a rămas în voi, totul e doar să vreți să o scoateți la lumină.

Beneficii nebănuite date de săptămâna cu patru zile de lucru

2.900 de angajați din Marea Britanie, din 61 de companii, au participat voluntar la un test prin care să se poată observa efectele a doar patru zile lucrătoare asupra somnului. A reieșit că 40% dintre subiecți au scăpat în mare parte de insomnii și alte dereglări de somn. 45% nu au cunoscut schimbări semnificative, iar 15% au declarat că situația lor s-a agravat.

Dublate de studii mai vechi din Suedia, SUA, Franța sau Marea Britanie, care arătau că o săptămână de lucru de cinci zile avea efecte nocive asupra somnului angajaților, beneficiile reducerii programului de lucru devin astfel evidente.

Specialiștii susțin că, prin reducerea orelor de lucru, angajații se confruntă cu mai puțin stres, mai puțină oboseală, iar productivitatea lor crește simțitor. Mai mult, 57% dintre cei care își doreau să își schimbe locul de muncă au renunțat la idee după reducerea programului la doar patru zile lucrătoare.

În concluzie, asta e de făcut. Dormiți mai mult, munciți mai puțin, iar sănătatea și succesul vor veni de la sine!

Pentru mai multe informații din lumea științei ne găsiți și pe noua noastră pagină de Facebook HotNews.ro Science. Suntem la doar un click distanță.

Sursa foto: profimediaimages.ro

spot_imgspot_img