Scriitorul George Orwell, urmărit de spioni sovietici în timpul Războiului Civil din Spania – Cultura

Scriitorul englez George Orwell şi soţia lui au fost urmăriţi de serviciile sovietice de spionaj în timp ce luptau în Războiul Civil din Spania, potrivit unor documente dezvăluite recent, informează site-ul cotidianului The Guardian, preluat de Agerpres. Deşi armata generalului Franco susţinută de fascişti reprezenta un duşman comun, acest aspect nu a împiedicat legiuni întregi de comunişti, revoluţionari şi anarhişti din Spania anilor 1930 să se războiască între ei, alimentaţi de rivalităţi distrugătoare şi de paranoia.

În prezent, potrivit unor noi documente de arhivă, unul dintre cei mai renumiţi luptători ai armatei republicane din Războiul Civil spaniol s-a aflat sub supravegherea serviciilor de spionaj ale armatei comuniste.

George Orwell, a cărui carte “Homage to Catalonia” a devenit un foarte respectat volum despre lupta într-un război civil, şi soţia lui, Eileen, au fost spionaţi în Barcelona în perioada unor virulente conflicte interne din tabăra republicanilor, în mai 1937.

Relatări despre acţiunile cuplului britanic, sigilate într-o arhivă din Moscova după încheierea războiului, au fost descoperite de scriitorul Giles Tremlett în timpul perioadei sale de documentare pentru o nouă carte, “The International Brigades: Fascism, Freedom and the Spanish Civil War”, ce va fi publicată de editura Bloomsbury pe 15 octombrie.

“Acele hârtii sunt o dovadă documentată a faptului că nu doar Orwell, ci şi soţia lui, Eileen, au fost atent supravegheaţi. Documentele consolidează o teză pe care Orwell a dezvoltat-o în “Homage to Catalonia” şi apoi, mai târziu, în “Ferma Animalelor” şi “1984”, conform căreia Stalin intenţiona să transforme comunismul dintr-un ideal social şi politic într-o tiranie condusă de un singur om”, a declarat scriitorul Giles Tremlett pentru publicaţia duminicală The Observer.

George Orwell – al cărui nume real a fost Eric Blair – s-a aflat printre cei 35.000 de idealişti din 80 de ţări care au călătorit în Spania pentru a lupta împotriva revoltei ce viza guvernul ales democratic al ţării, în iulie 1936, condusă de viitorul dictator care urma să conducă această ţară, generalul Francisco Franco.

Iniţial, scriitorul englez intenţiona să se alăture Brigăzilor Internaţionale dominate de comunişti, dar a fost respins după o întâlnire tensionată cu Harry Pollitt, liderul Partidului Comunist din Marea Britanie. În urma acelei întrevederi, Orwell s-a orientat spre Partidul Muncitoresc Independent, care susţinea facţiunea anti-stalinistă şi pro-troţkistă POUM (Partidul Unit Marxist).

În mai 1937, conflictele interne dintre forţele republicane i-au determinat pe membrii facţiunii POUM să se lupte cu trupele guvernamentale în Barcelona. Luptele stradale au fost declanşate de insistenţa cu care anarhiştii şi membrii POUM afirmau că realizarea unei revoluţii sângeroase de către republicani era la fel de importantă ca înfrângerea lui Franco – o idee cu care Guvernul spaniol nu era de acord.

În cartea sa “Homage to Catalonia”, George Orwell a descris “atmosfera oribilă” din Barcelona, un produs al “fricii, suspiciunii, urii, ziarelor cenzurate, puşcăriilor aglomerate, uriaşelor cozi la alimente şi bandelor de bărbaţi înarmaţi care colindă străzile după pradă”.

Dosare despre membrii facţiunii POUM au fost scrise de divizia serviciilor militare de spionaj din cadrul Brigăzilor Internaţionale, care era condusă de mai mulţi membri din Comintern – Internaţionala Comunistă, cu sediul la Moscova. Documentele evidenţiază nivelul de paranoia ce exista în rândul staliniştilor care luptau atât în armata republicană, cât şi în Brigăzile Internaţionale.

Potrivit unei elaborate diagrame din arhivele moscovite, “grupul englez” al lui Orwell din cadrul POUM ar fi fost prins într-o veritabilă reţea de indivizi şi grupări suspecte care ar fi avut contacte în Brigăzile Internaţionale şi care ar fi inclus troţkişti, anarhişti, agenţi secreţi francezi şi spioni care lucrau atât pentru Mussolini, cât şi pentru Gestapo.

Eileen a avut parte de o atenţie specială în acea perioadă pentru că, în timp ce Orwell era departe şi lupta pe frontul din Aragon, ea a rămas în Barcelona şi lucra pentru Partidul Muncitoresc Independent, o formaţiune pro-POUM. Unul dintre rapoarte, scris în germană, pare să confirme că Eileen avea o aventură cu comandantul militar al lui Orwell, belgianul Georges Kopp. “Au o relaţie intimă. De aceea ea i-a trimis mâncare, cărţi, ziare etc. în timp ce el se afla în închisoare”, precizează raportul.

Simpatiile pro-POUM ale unui alt cetăţean britanic, David Crook, au fost de asemenea raportate. Dar, fără ca spionii militari comunişti să fie la curent, David Crook spiona facţiunea POUM la ordinul Ministerului de Interne din fosta Uniune Sovietică. Zonele spionate de el au inclus birourile deţinute de Partidul Muncitoresc Independent în Hotelul Falcon din Barcelona şi Hotelul Continental, unde locuiau Eileen şi alţi revoluţionari.

Biroul Partidului Muncitoresc Independent era însă o ţintă uşoară, deoarece britanicii adoptaseră moda prânzurilor şi siestelor lungi ale spaniolilor, revenind în acel spaţiu de lucru abia după ora locală 17:00. David Crook a furat dosare în timpul acelor pauze prelungite, copiindu-le şi înlocuindu-le înainte de întoarcerea britanicilor după siestă.

George Orwell s-a întors de pe frontul din Aragon după evenimentele din luna mai, dar la scurt timp după aceea a fost lovit de un glonţ în zona gâtului. A fost transportat la un spital din Barcelona din care a fost în cele din urmă externat. Atunci când s-a întors la Hotelul Continental, Eileen l-a întâmpinat într-o manieră teatrală, îmbrăţişându-l, înainte de a-i şopti la ureche: “Pleacă de aici imediat!”.

În absenţa lui, miliţia pro-POUM fusese suprimată şi mai mulţi dintre colegii lui voluntari din străinătate au fost trimişi la închisoare. Poliţia locală a organizat razii în camera de hotel a cuplului britanic, confiscând un jurnal şi articole decupate din ziare.

George Orwell a avut parte de câteva nopţi dificile înainte ca el şi Eileen să traverseze din nou graniţa cu Franţa, călătorind la clasa I a unui tren cu vagon-restaurant şi pozând într-un cuplu de bogaţi turişti britanici.

Scriitorul englez nu era la curent cu modul în care asasinarea a mii de preoţi de către aliaţii anarhişti ai facţiunii POUM afectase imaginea taberei republicane şi nu ştia nici cât de mare nevoie avea aceasta de armele furnizate de către Stalin, afirmă Giles Tremlett. “Orwell a fost doar un soldat din linia întâi. Nu a înţeles pe deplin cât de mult POUM şi prietenii lui anarhişti au afectat lupta împotriva lui Franco”, a continuat scriitorul britanic.

Orwell nu a purtat pică voluntarilor din Brigăzile Internaţionale, între care se aflau şi 2.500 de cetăţeni britanici şi irlandezi. “Într-un fel, Brigăzile Internaţionale luptă pentru noi toţi – o linie subţire de oameni suferinzi şi adeseori slab înarmaţi care stau între barbarie şi, prin comparaţie, decenţă”, scria romancierul englez la două luni după revenirea în ţara lui natală.

Cartea “Homage to Catalonia” a fost publicată în aprilie 1938, însă prima ei ediţie s-a vândut în doar 800 de copii. Ea a devenit populară abia după moartea din 1950 a scriitorului George Orwell.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *