Piața gazelor este puternic zguduită de oprirea livrărilor din Quatar, cel mai mare producător mondial de gaze lichefiate, din cauza războiului din Orientul Mijlociu. După o creștere de 50% luni, gazele continuă să se scumpească marți pe piața europeană cu alte 20 de procente. În România, prețul gazelor pentru populație e plafonat, însă prețul energiei electrice depinde direct de cel al gazului și ne putem aștepta în perioada următoare la scumpiri în lanț în economie, inclusiv la produsele alimentare.
Cotațiile gazelor la bursa de gaze TTF Amsterdam, de referință pentru piața din Europa, au crescut luni cu 48%, până la 47,32 euro/MWh. Marți, cotația a depășit 58 de euro pe MWh.
Pentru consumatorii casnici din România, prețul plătit în facturi este deocamdată plafonat din 2021 până la 31 martie 2026. Guvernul are în plan să amâne cu un an liberalizarea, până la 1 aprilie 2027, dar încă nu a aprobat vreun act normativ în acest sens.
Pentru consumatorii non-casnici, adică firme și consumatori industriali, plafonul de preț va fi eliminat la 31 martie 2026, urmând ca acești utilizatori să plătească prețul pieței.
De ce se scumpește electricitatea odată cu majorarea prețului gazelor
În România, pe piața de electricitate, chiar dacă există mai mulți producători, fiecare cu propriile costuri, prețul final este determinat de producătorii care au costurile cele mai mari.
Cum în România centralele pe gaze au cele mai mari costuri, atunci ele determină prețul întregii piețe, indiferent de ponderea lor în consumul național.
Piața electricității din România este complet liberalizată, iar prețurile pe piața angro în Europa de Sud-Est sunt oricum mai mari decât în restul Europei.
Ne putem aștepta așadar la majorări ale facturilor la curent, dacă situația tensionată continuă.
Scumpiri la alimente și presiune pe inflație
România este cel mai mare producător de gaze din UE, însă prețul pieței este același cu cel din Europa.
Dacă prețul gazelor pentru populație este plafonat, industria (cea de îngrășăminte, chimie, metalurgie, producători de energie) cumpără gazul la prețul pieței.
Având în vedere că prețul de vânzare a gazelor naturale la consumatorii industriali este adesea legat prin contract de prețul TTF, creșterea acestuia duce și la creșterea prețului la consumatorii industriali.
„Un preț de 40 euro/MWh pe TTF poate duce la o creștere a prețului la consumatorii noncasnici cu cca 20% față de anul 2025, iar un preț de 60 €/MWh pe TTF poate duce la o creștere a prețului la consumatorii noncasnici cu cca 40% față de anul 2025”, potrivit unei analize a Asociației Energia Inteligentă (AEI).
Când facturile la gaze și electricitate cresc, fabricile fie reduc activitatea, fie scumpesc și ele, la rândul lor, produsele și astfel pot apărea scumpiri în lanț la alimente și la alte produse și servicii.
România produce aproximativ 90% din consumul propriu de gaz, iar restul vine din import.
„Pentru România, impactul este amortizat temporar prin plafonări și producție internă, dar dacă tensiunile persistă, presiunea pe industrie, inflație și economie va deveni inevitabilă. Energia nu mai este doar o marfă. Este un indicator al stabilității geopolitice globale, iar TTF este termometrul acestor fragilități”, precizează specialiștii de la AEI.
