Deplasarea diplomatică a vicepreședintelui american JD Vance în capitala Pakistanului, Islamabad, unde urma să exercite presiuni asupra negociatorilor iranieni în vederea încheierii unui acord în chestiunea nucleară, a fost suspendată după ce Teheranul nu a răspuns la pozițiile de negociere ale Statelor Unite, potrivit unui oficial american care cunoaște direct situația, scrie The New York Times (NYT).
Puțin mai devreme, un oficial al Casei Albe a spus, pentru agenția de presă Reuters, că vicepreședintele american nu plecase încă din Washington pentru discuțiile privind Iranul și că Vance participă la întâlniri suplimentare din spectrul politic.
Vance urma să plece marți dimineață (ora SUA) spre capitala pakistaneză, unde se aștepta ca discuțiile să fie reluate miercuri – aceeași zi în care va expira fragilul armistițiu dintre Statele Unite și Iran. Fără un răspuns din partea Iranului, a spus oficialul citat de NYT, procesul diplomatic este, de fapt, întrerupt, deși plecarea nu a fost anulată oficial.
Călătoria diplomatică ar putea fi reluată în orice moment, cu aprobarea președintelui Donald Trump. Oficialii americani așteaptă, de asemenea, un semn clar că negociatorii iranieni au fost împuterniciți pe deplin să ajungă la un acord.
Întârzierea legată de plecarea lui Vance reprezintă un alt obstacol în eforturile administrației Trump de a obține un acord care să limiteze programul nuclear al Iranului și survine în contextul în care Pentagonul analizează opțiunile militare în cazul în care Trump ar ajunge la concluzia că Teheranul nu negociază cu bună-credință.
Oficialul citat de NYT a mai declarat că o reluare a bombardamentelor nu este iminentă, dar Pentagonul continuă să analizeze diferite opțiuni. Statele Unite rămân pregătite să lanseze un nou val de atacuri, menținându-și prezența militară substanțială în Orientul Mijlociu.
SUA au transmis recent iranienilor o propunere scrisă menită să stabilească punctele de bază ale acordului care ar putea sta la baza unor negocieri mai detaliate. Documentul acoperă o gamă largă de probleme, dar punctele principale de blocaj sunt aceleași care i-au frământat pe negociatorii occidentali de mai bine de un deceniu: amploarea programului de îmbogățire a uraniului al Iranului și soarta stocului său de uraniu îmbogățit.
Nu este clar ce anume a propus Statele Unite sau ce ar fi dispus președintele Trump să accepte. În ceea ce privește îmbogățirea uraniului, poziția americană ar putea varia de la a cere Iranului să renunțe complet la îmbogățire până la a permite un program civil limitat sub supravegherea strictă a Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), însoțit de închiderea facilităților nucleare subterane ale Iranului.
Una dintre ideile discutate în cadrul negocierilor de anul trecut a fost formarea unui consorțiu multinațional care să colaboreze cu Iranul pentru îmbogățirea uraniului în scopuri civile; printre locațiile potențiale se număra o insulă din Golful Persic. În ceea ce privește stocul de uraniu îmbogățit, negociatorii analizează diverse opțiuni, inclusiv posibilitatea ca Iranul să predea uraniul îmbogățit direct Statelor Unite sau să îl transfere către o țară terță.
De asemenea, se discută și ce ar putea oferi Statele Unite în schimb. Iranul are active înghețate în valoare de sute de miliarde de dolari în urma sancțiunilor americane, ca parte a campaniei de presiune maximă a lui Trump, iar oficialii administrației dezbat dacă eliberarea unei părți din aceste fonduri ar putea face parte dintr-un acord final. Oficialii au discutat, de asemenea, dacă Statele Unite și partenerii lor din Golf, precum Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite, ar putea oferi Iranului o integrare economică mai amplă.
Trump a fost categoric în conversațiile private că acordul său trebuie să fie mai bun decât cel încheiat de președintele Barack Obama în 2015. Știind acest lucru, susținătorii unei linii dure față de Iran, apropiați de președinte, au invocat în repetate rânduri acordul lui Obama ca tactică pentru a-l împiedica pe Trump să accepte ceea ce ei consideră concesii periculoase.
Orice poziție americană privind îmbogățirea uraniului se va confrunta însă cu argumentul de lungă durată al Iranului, bazat pe aderarea sa la Tratatul de neproliferare nucleară, potrivit căruia pactul garantează semnatarilor dreptul de a îmbogăți uraniu în scopuri pașnice.
Negocierile au fost conduse de un cerc restrâns din cadrul administrației Trump. JD Vance, alături de Jared Kushner și de emisarul special Steve Witkoff au fost principalii interlocutori americani, Vance și Kushner, ginerele președintelui, fiind cei care au purtat cea mai mare parte a discuțiilor. Din partea pakistaneză, mareșalul Syed Asim Munir s-a impus drept principalul canal de comunicare cu iranienii.
Pauza în tratative vine după câteva zile turbulente de declarații publice din partea lui Trump, ale cărui afirmații au părut uneori în contradicție cu stadiul negocierilor.
Într-un interviu telefonic acordat vineri postului CBS News, Trump a spus că Iranul „a fost de acord cu totul” și a descris o operațiune comună de recuperare a materialului nuclear iranian. „Oamenii noștri, împreună cu iranienii, vor colabora pentru a-l recupera. Apoi îl vom transporta în Statele Unite”, a spus liderul de la Casa Albă. Oficialii iranieni au contestat rapid această afirmație.
Apoi, duminică, Trump a scris pe Truth Social că Iranul a încălcat armistițiul prin atacarea unor nave comerciale în Strâmtoarea Ormuz, inclusiv a unei nave franceze și a unui cargou britanic. În aceeași zi, forțele militare americane au capturat o navă sub pavilion iranian, Touska, despre care Trump a spus că a încercat să evite blocada impusă asupra porturilor Iranului.
Președintele a amenințat că reprezentanții săi vor sosi la Islamabad în seara următoare pentru negocieri și a avertizat că, dacă Iranul va respinge ceea ce el a numit „un acord foarte echitabil și rezonabil”, Statele Unite vor „distruge fiecare centrală electrică și fiecare pod din Iran”.
„GATA CU DOMNUL DRĂGUȚ!”, a scris el.
