Și în România este confirmat începutul declinului pandemiei Covid-19 – Opinii

Evoluțiile pandemiei Covid-19 în țările europene se află într-o fază de schimbări rapide în ultimele săptămâni sub impactul accelerării vaccinărilor și al măsurilor adoptate de guverne pentru reducerea riscurilor de infectare și ameliorarea constantă a formulelor de tratament al infecțiilor. Respectarea în măsură crescândă a regulilor de către populație, prin atenție și practici personale dar și prin dispoziții punitive, nu poate fi subestimată ca importanță și contribuție. Finalitatea strategiilor și programelor adoptate a fost și a rămas reducerea numărului de infectări și de decese. Instalarea începutului declinului pandemiei înseamnă în viziunea autorului înscrierea pe curbe descendente ferme a indicatorilor de infectare și de mortalitate în context de majorare continuă a proporției populației vaccinate. Caracteristicile instalării și evoluțiilor pandemiei Covid-19 în țările europene au fost și au rămas extrem de complexe, uneori surprinzătoare în dezvoltări, dacă încercăm să le apropiem de realitățile economice, sociale, culturale, demografice, medicale, geografice ale țârilor și de stadiul vaccinării populației. Sunt situații, puține, în care instalarea trendului descendent a avut loc în context de vaccinare scăzută ori foarte scăzută.

În articolul publicat la 15 martie și dedicat aceluiași subiect, țările europene erau clasate în patru grupe (definite Anexa 1-4) din perspectiva începutului instalării declinului pandemiei (celor 4 Anexe le corespund acum simbolurile A, B, C, D):

Grupa A: 18 țări în care declinul provenea din reducere paralelă a ratelor de infectare și a ratelor de mortalitate.

Grupa B: 3 țări în care declinul provenea numai din reducerea fermă a ratelor de mortalitate, ratele de infectare manifestând nivel ridicat sau în creștere.

Grupa C: 13 țări în care s-a instalat reculul ratelor de infectare dar nu era însoțit și de așteptatul recul decalat al ratelor de mortalitate. În această grupă era plasată și România.

Grupa D: 6 țări în care nu se constatau încă dezvoltări descendente ale infectărilor și deceselor.

În cele două săptămâni care au urmat datei de 10 aprilie schimbările care s-au produs în evoluțiile naționale au consolidat declinul din prima grupă la cele mai multe dintre țări iar acestora li s-au adăugat alte șapte țări provenind din grupele C ș D. Sunt și alte schimbări, ansamblul lor fiind prezentat în tabel.

Poziția țărilor europene în debutul declinului pandemiei Covid-19 la data de 29 aprilie 2021

la țările care au cunoscut schimbări ale pozițiilor față de data de 10 aprilie este indicată, între paranteze, grupa în care se aflau

Țările nou intrate în grupa celor cu debut al declinului pandemiei prin evoluții paralele descendente ale ratelor de infectare și de mortalitate sunt Italia, Moldova, Muntenegru, Polonia, România, Serbia și Ucraina. Primele cinci provin din grupa C la 10 aprilie. Evoluțiile pozitive ale ratelor de infectare au fost urmate între timp de evoluții similare și ale ratelor de mortalitate. În Moldova evoluțiile sunt bine conturate, chiar solide, în pofida unei rate inferioare de vaccinare. Și în Ucraina au debutat clar, rata de vaccinare fiind la fel de scăzută ca în Moldova. Se adaugă acestor două țări Muntenegru, și el cu rată scăzută de vaccinare. Iată evoluții care par a neglija primatul vaccinării masive în reducerea consistentă a ratelor de infectare și de mortalitate și conturarea începutului declinului pandemiei. Ce factori au fost capabili de schimbări atât de neașteptate? Rămâne ca ipoteză, poate stingheră, respectarea măsurilor de prevenire a infectărilor, circulație redusă a persoanelor.

Celor trei țări în care declinul a început numai prin declin important al mortalității și evoluție ascendentă a ratelor de infectare, Germania, Olanda și Suedia, li s-a adăugat Elveția, cu declin moderat dar constant al mortalității şi rate de infectare în majorare în ultimele zile. Cazul Suediei este unul particular și o observație poate fi utilă. În articole anterioare menționam performanța modestă a programelor anti-virus din Suedia și plasarea țării printre cele având mortalitatea cea mai ridicată în Europa după primul val. În decembrie 2020 și premierul și regele vorbeau de eșecul strategiei și de nevoia adoptării unor măsuri mai eficiente. La adoptarea acestora (purtarea măștii în transportul public, grupuri de cel mult opt persoane, închiderea sălilor de gimnastică, a piscinelor și bibliotecilor dar nu și a școlilor, restaurantelor, locurilor de business), Primul ministru a declarat la 18 decembrie 2020 că un lockdown sever „…nu ar avea efecte pe termen lung pentru că oamenii nu l-ar accepta” [1].

Revenind la clasarea țărilor din tabel, o schimbare surprinzătoare este cea din Lituania, unde trendul descendent al mortalității este stopat și țara este plasată în grupa C, de unde, după cum am văzut, au plecat în grupa A cei mai mulți dintre noii veniți. Rămâne delicată situația în grupa D, a țărilor fără semne coerente de declin al celor două rate: majorare a ambelor rate în Belarus, Croația și Kosovo, majorare a ratelor de mortalitate în Belgia, Cipru, Finlanda, Grecia și Norvegia. Nu trebuie omis faptul că în populații mai mici ca număr numărul deceselor prin virus este și el mai mic, iar variații aleatorii importante ale numărului de decese pot duce la variații temporare neașteptat de mari ale ratelor de mortalitate. Pe de altă parte, menționam că evoluțiile sunt foarte rapide în tot spațiul european și „peisajul” general, inclusiv cel din grupa D, va suferi modificări rapide.

2.Evoluțiile recente din România și complexitatea lor

După o așteptare nu agreabilă, evoluțiile de după 20 aprilie au început să devină pozitive și la nivelul ratelor de mortalitate iar cele două curbe și-au armonizat mișcările descendente. Armonizarea nu a survenit după două săptămâni, cum era de așteptat din evoluțiile anterioare şi din alte ţări, ci după trei săptămâni, cea de a treia consemnând o surprinzătoare recrudescență a mortalității. Drumul celor două curbe de la începutul anului și până la 30 aprilie este cel din figura 1 iar în figura 2 curba ratelor de mortalitate este plasată alături de cele ale proporției populației vaccinate cu cel puțin o doză și cu două doze, acestea din urmă devenind imune. Se poate observa în prima figură corespondența strânsă dintre desenul descris de celor două curbe în perioada de regres de până la mijlocul lunii februarie, în perioada de creștere a ratelor ce a urmat până jurul datei de 10 aprilie și destrămarea corespondenței după 10 aprilie. Din fericire, doar până la 25 aprilie, convergența fiind reluată în zilele care au urmat.

Apariția unor discontinuități în evoluțiile descendente ale ratelor de infectare și de mortalitate este posibilă. Nu ar fi însă decât zvâcniri disperate ale unui virus învins de inteligența omului.

Privind evoluțiile ratelor de infectare și de mortalitate după 10 aprilie și evoluțiile ratelor de mortalitate pe fondul progresului constant al proporției populației vaccinate din cele două figuri, și plasându-le în evoluțiile din populațiile europene, ce s-a întâmplat în zilele de 19-24 aprilie apare ca fiind foarte surprinzător, ca și cum ceva foarte grav s-a întâmplat în țara noastră

Examinarea evoluției ratelor de infectare și de mortalitate din acest an în țara noastră comparativ cu evoluțiile din populația Uniunii Europene și cea a Europei duce la o constatare greu de înțeles in cazul țării noastre. Ratele de infectare au avut evoluții similare, scăderi, creșteri, din nou scăderi în cele trei populații până aproape de 10 aprilie. Declinul a continuat apoi în țara noastră, in suprafața B din figura 3, dar nu și în celelalte două populații unde a urmat o recrudescență a infectărilor la mijlocul lunii și revenire apoi la declin, în suprafața A. Dacă privim ce s-a întâmplat la ratele de mortalitate, în figura 4, vedem că secvențele de la infectare s-au respectat la modul general (cu particularități de nivel) în populațiile Europei și Uniunii Europene, în suprafața A1, dar nu și în România în luna aprilie, când ascensiunea ratelor de mortalitate a continuat ferm, în suprafața B1, până la 24 aprilie și declinul s-a instalat zilele următoare.

Daca ratele de infectare sunt în declin continuu și pronunțat, prin ce factori și mecanisme acestei scăderi nu i-a corespuns logica reducere a mortalității, de ce „România este altfel (reluând cuvintele istoricului)? Să fie vorba de acumulări de infectări grave, prin neglijarea manifestărilor primare ale infecțiilor și internare tardivă în spitalele Covid în forme grave ale bolii, cu tratament mai puțin eficient și risc mia mare de deces? Să fie vorba de eficiență mai redusă a tratamentelor, în general? Specialiștii cunosc probabil situația și cauzele ei. Cunoscutul medic Virgil Musta de la Spitalul de Boli Infecțioase din Timișoara, menționa la 25 aprilie la România TV un număr important de schimbări în tratamentul aplicat bolnavilor cu noul virus și actualizări care iau în considerare – de acum înainte (subl. autorului) – „noile interpretări și descoperiri științifice” [2]. S-ar putea înțelege că mortalitatea excesivă din luna aprilie în țara noastră ar putea avea originea în eficiența mai redusă a vechiului tratament? Fără elemente de cunoaștere și explicare venite din lumea medicală nu știm de ce în context de reducere constantă a ratelor de infectare am asistat la ascensiunea ratelor de mortalitate, o evoluție net opusă evoluției fenomenului în populația Uniunii Europene (figura 4). De fapt, nu știm prin ce factori în România, o țară care a beneficiat de vaccinuri (recunoscute de Agenția Europeană a Medicamentelor) în aceeași măsură ca oricare altă țară membră a Uniunii Europene, declinul pandemiei s-a declanșat târziu, după ce el se instalase în jumătate dintre populațiile europene încă de la 10 aprilie. Să fie doar o coincidență faptul că înscrierea ratelor de mortalitate pe o curbă descendentă și începutul declinului pandemiei în țara noastră a început odată cu aplicarea noii formule de tratament a infectărilor?

O privire rapidă asupra ponderii deceselor survenite la vârstele de 70-79 ani și 80 ani și peste pe zile în luna aprilie în context de continuare fermă a mortalității ridicate prin virus începută la începutul lunii martie nu arată schimbări. Decesele la 70-79 ani își mențin supremația, cu o proporție oscilând în jurul valorii de 35 la sută iar decesele la 80 ani și peste reprezintă 25-30 la sută (se poate doar sesiza o ușoară mișcare de creștere după 6 aprilie). Valorile sunt coerente cu cele publicate recent de Institutul Național de Sănătate Publică/Centrul Național de Supraveghere si Control al Bolilor Transmisibile în Raportul săptămânal de supraveghere cu date până la 18 aprilie 2021 [3]

Speranța învingerii virusului este în vaccinare, în creșterea proporției populației vaccinate și devenite imune. La 29 aprilie erau vaccinate aproape 3,3 milioane de locuitori, mai mult de 1,3 milioane cu prima doză (în așteptare celei de a doua) și 1,9 milioane cu ambele doze (câștigând deci imunitate). Nu știm distribuția pe medii a acestor locuitori vaccinați, după cum nu cunoaștem diferențierea ratelor de mortalitate prin Covid-19 pe medii. Cu aproape 26 de doze administrate la 100 de locuitori performanța României este printre cele mai slabe în Uniunea Europeană (la 26 aprilie) [4]. La 100 de locuitori reveneau însă la 29 aprilie 16,9 locuitori cu cel puțin o doză și aproape 10 locuitori cu două doze. Ce pare surprinzător este faptul că recrudescența mortalității în luna aprilie a survenit pe fondul ascensiunii constante a proporției populației vaccinate. Desigur, o proporție de 10 la sută populație devenită imună prin două doze de vaccin este departe de 70-75 la sută pentru instalarea imunității colective. Și totuși, avem doua milioane de locuitori imuni, ceea ce însemnă o populație expusă riscului infectării cu două milioane mai mică. Schimbarea devine posibilă. Două milioane de locuitori ar reprezenta 10,4 la sută din populația rezidentă a țării la 1 iulie 2021 după datele Diviziei de Populație ONU [5]. Iar la populația de 16 ani și peste, de 16,1 milioane, numărul dozelor administrate ar fi de 32, sensibil mai mare decât la întreaga populație.

3. Argumente ale continuării declinului pandemiei în Europa și în alte țări

Cercetătorii de la Departamentul Nuffield de Medicină al Universității Oxford au publicat la 16 aprilie rezultatele unui amplu studiu dedicat efectelor primei și a celei de a doua doze de vaccin Pfeizer și AstraZeneca asupra reducerii ratei de infectare într-un eșantion de 350 mii persoane (reprezentativ pentru populația adultă) în perioada decembrie 2020-aprilie 2021. Constatările sunt spectaculoase: rata de infectare s-a redus cu 65 la sută după trei săptămâni de la vaccinare [6]. Constatările studiului din Regatul Unit înseamnă și reducerea spitalizărilor și deci a deceselor. Studii și mai recente asupra efectelor primei doze de vaccinare în transmiterea virusului în mediu familial evidențiază rezultate spectaculoase (la 28 aprilie): la persoanele care au primit prima doză de vaccin Pfeizer sau AstraZeneca și care s-au infectat după trei săptămâni, transmiterea virusului în familie a fost cu 38-49 la sută mai mică decât la persoanele nevaccinate (7). Și de peste ocean informațiile arată aceleași rezultate spectaculoase ale vaccinării. Centrul de Control al Bolilor din SUA (CDC) informa la 28 aprilie că teste clinice dintr-o rețea de spitale americane din mai multe state în perioada ianuarie-martie 2021 au arătat că vaccinurile împotriva SRAS-CoV-2 reduc considerabil riscurile de spitalizare asociate virusului la persoanele în vârstă de 65 ani și peste vaccinate cu două două doze – cu 94 la sută și cu 64 la sută la persoanele vaccinate parțial [8]. Concluziile tuturor acestor studii, testări și analize sunt lipsite de echivoc: doar vaccinarea rapidă și masivă duce la oprirea răspândirii virusului și salvarea de vieți omenești [9]. În legătură cu necunoscutele încă efecte ale variantei indiene a virusului (varianta 617), Consilierul medical șef al Casei Albe, cunoscutul doctor Anthony Fauci declara la 28 aprilie că noi date sunt necesare dar vaccinul indian Covaxin pare a neutraliza varianta (10).Citeste intreg articolul si comenteaza pe contributors.ro

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *