Protest la Marsilia. FOTO: Miguel MEDINA / AFP / Profimedia
Organizațiile sindicale franceze au anunțat grevă și proteste în data de 2 octombrie pentru a pune presiune pe noul prim-ministru, Sebastien Lecornu, în legătură cu cererile lor de a anula programul fiscal de austeritate al predecesorului său, relatează Reuters.
Liderii sindicali care s-au întâlnit miercuri cu Lecornu au declarat că nu sunt mulțumiți de modul în care a răspuns premierul la protestele din 18 septembrie, la care au participat sute de mii de oameni.
„Prim-ministrul nu a oferit niciun răspuns clar la cererile lucrătorilor, așa că pentru sindicate este o ocazie ratată. Nu se leagă”, a declarat Marylise Leon, șefa CFDT, cel mai mare sindicat din Franța.
La puțin mai bine de două săptămâni de când Lecornu a devenit al cincilea premier numit de președintele Emmanuel Macron în mai puțin de doi ani, oficialul în vârstă de 39 de ani încă nu a reușit să formeze un guvern și nici să creioneze un proiect de buget pentru 2026. El trebuie să se confrunte cu un parlament diviziat și cu presiunile privind situația din finanțele naționale.
„A fost o prezență mare în 18 septembrie și trebuie să o sporim din nou în 2 octombrie”, a declarat Sophie Binet, din partea sindicatului CGT, descriind întâlnirea de miercuri drept o ocazie ratată în care Lecornu nu și-a asumat niciun angajament clar.
După ce a fost numit premier, Sebastien Lecornu a fost văzut și auzit rar în spațiul public. În schimb, el a purtat o serie de discuții cu lideri de partid și sindicaliști în încercarea de a obține un oarecare sprijin.
Mesajul premierului după întâlnirea cu sindicatele
Biroul prim-ministrului a declarat într-un comunicat după întâlnirea de miercuri că Lecornu este „pe deplin conștient de preocupările și anxietățile lucrătorilor din țară, la care trebuie găsite răspunsuri adecvate”.
În acest scop, se arată în comunicat, Lecornu va trimite în următoarele zile o scrisoare către sindicate și angajatori, solicitându-le să contribuie cu privire la aspecte care variază de la finanțarea protecției sociale, la suveranitatea economică și condițiile de muncă.
Premierul Lecornu și președintele Macron sunt presați, pe de o parte, de protestatarii și partidele de stânga care se opun reducerilor bugetare, iar pe de altă parte de investitorii îngrijorați de deficit. Niciunul dintre principalele trei grupuri din parlament nu are majoritate.
În 2024, deficitul bugetar al Franței a fost aproape dublu față de plafonul de 3% al UE. Noul premier va avea de trecut o luptă ca să obțină sprijin parlamentar pentru un buget pe 2026.
Predecesorul său, Francois Bayrou, a fost demis de parlament în 8 septembrie din cauza planului său de a reduce cheltuielile publice cu 44 de miliarde de euro. Lecornu încă nu a spus ce va face cu planurile lui Bayrou.
