Sinteza zilei: Acord „istoric” sau „imperfect”? Ce spun analiștii și ziarele străine despre fondul de relansare – Subiectele zilei

Și iată cum, după negocierile de la Bruxelles – New York Times relatează că la un moment dat francezul Macron a dat cu mâna în masă urlând la cancelarului austriac Kurz -, liderii europeni au ajuns în sfârșit la un acord asupra fondului pentru relansare și următorul buget al Uniunii Europene, potrivit Euronews, citat de Rador.

Înainte de anunțarea verdictului au existat patru zile și patru nopți de lupte cu miliarde de euro și cu principii solide, după care s-a decis că Bruxelles va emite 750 de miliarde pentru a finanța un pachet de 360 de miliarde ca împrumuturi și 390 de miliarde ca subvenții.

Un moment istoric pentru Europa, aşa cum l-au definit mulţi, începând cu președintele francez.

Ce spun analiştii

Noutatea acordului este explicată imediat: „pentru prima dată în istorie, Comisia Europeană este autorizată să împrumute bani pe piețele internaționale pentru a transfera apoi fondurile către statele membre care au nevoie de acestea”, spune Alessandro Leipold, economist șef la Lisbon Council și fost înalt funcționar al Fondului Monetar Internațional. “Aceasta este o adevărată demonstrație de solidaritate, un lucru complet inconceptibil înainte de Covid-19”.

Potrivit fostului premier finlandez Alexander Stubb, chiar dacă summit-ul a fost unul dintre cele mai lungi din istoria UE, țările au fost „extraordinar de rapide în a ajunge la un acord asupra unui pachet atât de important”. “Este istoric în ceea ce privește dimensiunea, domeniul de aplicare și viteza”, a spus Stubb pentru Euronews, adăugând că summit-ul “a aprofundat integrarea europeană într-un mod fără precedent”.

“Nu am văzut niciodată până acum o negociere bugetară care să se încheie în mod substanțial cu șase luni înainte de termen. Nu am mai fost niciodată martorul unui pachet de relansare de 750 de miliarde de euro, în echilibru între împrumuturi și subvenții, definit, practic, în două luni”. Stubb, acum director al Institutului Universității Europene din Florența, consideră că gravitatea crizei economice care a lovit continentul a creat premizele unui acord atât de rapid. “Au realizat cu toţii, chiar de la începutul Covid-19, că ne aflăm în aceeași barcă.”

Un bun compromis european este un compromis pe care nimeni nu îl iubește. “Semnul unui compromis european de succes este că nimeni nu-l iubește”, spune Rebecca Christie de la grupul de reflecție Bruegel, din Bruxelles. “A fost nevoie de patru zile, vor fi mulți bani pe masă, iar mai târziu va fi timp şi pentru îmbunătățirea acordului”.

Ce scrie presa străină despre acord

Potrivit agenției franceze de știri AFP, adevărații câștigători ai negocierii au fost țările „frugale” – Olanda, Austria, Finlanda, Suedia și Danemarca – dar și Ungaria, care a obținut un compromis diluat privind statul de drept.

Opinie împărtăşită şi de decanul corespondenților italieni de la Bruxelles, David Carretta, care crede că statul de drept și clima au fost sacrificate pe altarul acordului.

Există doar trei mențiuni generice privind necesitatea de a atinge neutralitatea climatică în UE până în 2050, însă nimic care să condiţioneze sume în anumite condiții.

Poziția lui Le Monde și a cotidianului de dreapta Le Figaro este identică, subliniindu-se că Franța a obținut ceva mai multe fonduri decât cele prevăzute în propunerea inițială.

În Ungaria, mass-media apropiată de pozițiile primului-ministru Orbán salută textul final ca pe o victorie, în timp ce mass-media independentă, consideră contrariul.

Portalul Origo.hu scrie că „Ungaria și Orbán au apărat orgoliul național”.

În Austria, pentru ziarul Wiener Zeitung, echilibrul de puteri în cadrul instituțiilor europene s-a schimbat.
“Un grup restrâns alcătuit din state mici a încetinit motorul franco-german. Grupul recent format al celor cinci frugali a descoperit că dacă sunt uniți, au putere. Fie că este vorba de ţări mici, de cele frugale sau de cele patru state Visegrad, din acest summit istoric al UE suflă un nou vânt asupra funcționării interne a Uniunii Europene”, scrie ziarul austriac.

Ziarul elvețian Neue Zürcher Zeitung (NZZ) îi numește pe olandezi „noii englezi ai Europei”.

“S-au redus la 17 milioane de locuitori, conduc pe dreaptă şi vorbesc olandeză. Dar au învățat rolul sperietoarei, care îi face nepopulari la masa de negocieri de la Bruxelles.”

„Statele frugale vor să se asigure că ajutoarele pentru coronavirus nu vor ajunge să completeze lacunele bugetare [ale statelor mai puțin conștiente]”, continuă NZZ.

El País publică opinia economistului José Moisés Martín, care consideră că acordul este pozitiv pentru Spania, una dintre țările care a beneficiat cel mai mult de distribuția fondurilor europene. “Spania are capacitatea de a profita de această oportunitate unică și de a genera presiunea pentru investițiile și reformele de care avem nevoie pentru o creștere mai robustă și durabilă pe termen mediu.”

Potrivit El Confidencial, acordul istoric deschide poarta către o Europă mai coezivă în gestionarea comună a crizelor, însă amintește că condițiile scrise în clauzele de condiționalitate sunt la fel de importante ca şi sumele mari. “Guvernul va avea mâinile legate în îndeplinirea promisiunilor electorale. De acum şi până în 2024, politicile spaniole vor trebui să se alinieze recomandărilor anuale ale Comisiei UE. Acest lucru limitează semnificativ marja politică a lui Pedro Sánchez”, care, dacă dorește să primească fondurile acordate, va trebui să încerce ca până în 2022 să realizeze reformele structurale.

Îngrijorări

Leipold de la Lisbon Council spune că este îngrijorat de mecanismul de guvernare al fondului de relansare, în contextul în care plățile nu au fost încă decise în unanimitate.

Dacă există rezerve din partea unui stat membru, vom merge la Consiliul European pentru ceea ce se numește o „discuție cuprinzătoare”. Riscul, indică analistul, este să se revină la „un proces foarte interguvernamental” în care consensul este greu de obținut. Prin urmare, în cazul obiecțiilor, este posibil ca, în loc de înainte, pasul să fie făcut înapoi.
Nu numai. Deputații ar putea – cel puțin în teorie – să împiedice aprobarea finală a planului de relansare.

“Parlamentul European va fi implicat în proces, eurodeputații vor cere unele modificări cu privire la punctele considerate ca fiind cele mai importante”, adaugă Rebecca Christie. Unii eurodeputați ar putea dori să „joace greu” pentru a-și impune punctul de vedere.

Parlamentul European are puterea de a bloca acordul, a avertizat David Sassoli în mai multe rânduri. Deputații doresc ca întregul pachet să includă indicații clare privind statul de drept, astfel încât să înghețe finanțarea pentru țările care încalcă principiile democratice.

Covid-19 a ucis aproximativ 135.000 de europeni. Se preconizează că economia blocului UE se va contracta cu aproximativ 8,3%.

Euronews (preluare Rador.)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *