Statistica a numărat românii care s-au plâns că simt că o iau razna în perioada lockdown-ului. Concluziile surprinzătoare la care s-a ajuns – Finante – Banci

​​Lockdownul ne-a afectat fizic și psihic pe foarte mulți dintre noi, arată rezultatele unei anchete derulate de Institutul Național de Statistică, consultate de HotNews.ro. Aproape jumătate din românii care fac parte din ”populația ocupată” s-au plâns că sunt supuși unor factori care le afectează sănătatea psihică. În total, mult peste 4 milioane de români. Cei mai mulți (unul din 3) au acuzat lucrul cu clienţi, pacienţi, elevi etc. dificili. Aproape 1,5 milioane (adică tot unul din 3) au considerat că presiunea extremă a termenelor sau supraîncărcarea extremă a activității ca fiind principalul factor de risc pentru sănătatea lor mentală. Un milion de români au tremurat pentru siguranţa locului de muncă, iar alții (aproape egali între sexe ca număr) au spus că au fost hărțuiți.

De asemenea, oamenii s-au plâns că munca de acasă le-a afectat și sănătatea fizică. În total, trei sferturi dintre românii care lucrau remote au spus că s-au confruntat ori cu o problemă fizică, ori cu una de natură psihică. Ponderile sunt apropiate indiferent că discutăm de zona urbană sau rurală.

Din cele 5,55 milioane de români expuși la factori care le afectează sănătatea fizică, cei mai mulți (30%) au menţionat ca principal factor – poziţiile obositoare sau dureroase. Aproape un milion de persoane (17,9%) consideră mişcările repetitive ale mâinii sau braţului ca fiind principalul factor de risc în ceea ce priveşte sănătatea lor fizică, iar 10,2% spun că activităţile lor implică o puternică concentrare vizuală.

  • ​Din analiza pe sectoarele economice şi tipul celei mai grave afecţiuni se constată că, persoanele care au desfăşurat activităţi agricole suferă în proporţie mai mare de afecţiuni ale oaselor, musculare sau articulare care afectează în special gâtul, umerii, braţele sau mâinile (25,3%) în comparaţie cu cele din industrie (11,7%), construcţii (11,5%) sau cele din servicii (11,2%). Persoanele care au lucrat în industrie şi construcţii au fost afectate în măsură mai mare de probleme de natură osoasă, musculară sau articulară care afecteaza în special spatele (39,9%, respectiv 43,6%) decât cele care au lucrat în agricultură sau în servicii (31,6% în ambele cazuri).
  • Pe grupe de vârstă, poziţiile obositoare sau dureroase au fost considerate ca principal factor de risc pentru sănătatea fizică, de 52,6% dintre cei de 65-74 ani, la polul opus situându-se cei 35-44 ani (27,5%). Tinerii de 15-24 ani au menţionat în proporţie mai mare decât celelalte grupe de vârstă mişcările repetitive ale mâinii sau braţului (20,9%) şi manipularea de greutăţi (22,4%), în timp ce la grupele de vârstă de 25-34 ani şi 35-44 ani au fost menţionate mai des decât la celelalte, activităţile care implică o puternică concentrare vizuală (12,1%, respectiv 11,9%).

Pe activităţi ale economiei naţionale, cea mai mare pondere a celor care considerǎ poziţiile obositoare sau dureroase ca fiind principalul factor de risc pentru sănătatea lor fizică s-a înregistrat în rândul celor care lucreazǎ în informaţii şi comunicaţii (62,7%).

Mişcările repetitive ale mâinii sau braţului au fost menţionate cel mai mult de cei care lucrează în hoteluri şi restaurante (26,7%), manipularea de greutăţi de cei din construcţii (35,1%), substanțele chimice, praful, vaporii, fumul sau gazele de cei din industria extractivă (39,2%), zgomotul de cei din industria prelucrătoare (14,3%), iar activităţile care implică o puternică concentrare vizuală de cei din intermedieri financiare şi asigurări (61,1%)

O altă concluzie a studiului INS este aceea că 11,8% dintre cei care au lucrat ȋn industrie au probleme de natură respiratorie sau pulmonară, faţǎ de 6,5% dintre cei din construcţii, 5,4% în cazul celor din agricultură şi 5,3% dintre cei care lucrează în servicii. Ponderea celor cu dureri de cap şi/sau oboseală vizuală a fost de 15,0% din totalul celor care lucrează în sectorul serviciilor, faţă de 6,8% dintre cei din construcţii, 6,5% din industrie şi 1,8% dintre cei care lucrează în agricultură.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *