Summitul de pace pentru Ucraina împinge Elveția neutră să se apropie și mai mult de Occident. „Nici rușii, nici aliații noștri nu ne văd ca fiind neutri”

spot_img

Știri din aceeași categorie

DISTRIBUIE!

Viitorul summit de pace pentru Ucraina, aparent cea mai ambițioasă încercare din ultimii ani a Elveției neutre de a media un conflict major, arată în schimb cum interesele economice și de securitate ale Bernei se aliniază din ce în ce mai mult cu cele ale Europei Occidentale în detrimentul Rusiei, scrie vineri Reuters.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski discută cu președintele Confederației Elvețiene, Viola Amherd, în timpul unei vizite lucru la Berna, pe 15 ianuarie 2024.Foto: Ukraine Presidency via Bestimage / Bestimage / Profimedia

Acesta este punctul de vedere atât al elvețienilor care susțin o cooperare mai strânsă cu puterile occidentale, cât și al oponenților naționaliști, care spun că Elveția își abandonează tradiția de neutralitate și ar trebui să limiteze sfera de aplicare a relațiilor externe.

Rusia nu a fost invitată la discuțiile din 15-16 iunie, care au loc într-o stațiune de pe malul unui lac din apropierea orașului central Lucerna, pe care Elveția a acceptat în ianuarie să le găzduiască la cererea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski.

Mai degrabă decât să pună capăt războiului, summitul este menit să încerce atenuarea riscurilor care decurg din invazia Moscovei în Ucraina și să încerce să izoleze Rusia, potrivit diplomaților occidentali și experților elvețieni în politică externă.

„Va fi vorba mai degrabă de consolidarea Ucrainei decât de construirea de punți pentru o pace imediată”, a declarat Daniel Woker, fost ambasador al Elveției în Australia, Singapore și Kuweit.

Ministerul elvețian de Externe explică: „A fi neutru nu înseamnă a fi indiferent”

Răspunzând unei solicitări Reuters de a face precizări, Ministerul elvețian de Externe a transmis că neutralitatea Elveției este „constantă” și că nu va fi modificată de conferință.

„Dar a fi neutru nu înseamnă a fi indiferent”, a adăugat ministerul. „Elveția condamnă cu fermitate agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei. În afara domeniului militar, dreptul la neutralitate nu stă în calea solidarității și a sprijinului pentru Ucraina și poporul său”, a precizat instituția.

Conferința, despre care Elveția spune că ar trebui să deschidă calea pentru un „viitor proces de pace”, se va concentra pe probleme de interes global, cum ar fi siguranța nucleară, libertatea de navigație, securitatea alimentară și problemele umanitare, conform ministerului.

Elveția afirmă că Rusia trebuie să fie implicată în proces, dar și-a justificat lipsa unei invitații prin faptul că Moscova a declarat în mod repetat că nu este interesată să participe.

Kremlinul a descris Elveția ca fiind „deschis ostilă” și că este inadecvat ca ea să medieze eforturile de construire a unei păci, în special din cauza adoptării de către aceasta a sancțiunilor UE împotriva Moscovei.

Berna a solicitat peste 160 de delegații la summit, făcând presiuni pentru a fi prezenți aliații Rusiei din așa-numitul Sud Global, în special China, care spune că ia în considerare să participe.

Dacă summitul poate ajunge la un consens cu aliații Moscovei în domenii de interes comun, atunci ar putea crește presiunea asupra Moscovei pentru a ajunge la un compromis, spun diplomații.

Sprijinul european pentru summit se consolidează, cancelarul german Olaf Scholz confirmându-și participarea, alături de liderii din Spania, Polonia și Finlanda, printre alții.

Neutralitatea, adânc înrădăcinată în psihicul elvețienilor

Thomas Borer, fost ambasador elvețian în Germania, a declarat că interesele comerciale și de securitate ale Elveției sunt legate în mod covârșitor de Europa de Vest, America de Nord și de aliații acestora, ceea ce face imperativă din punct de vedere strategic poziționarea alături de Ucraina.

Protestele de neutralitate din partea guvernului nu vor schimba acest lucru, a adăugat el.

„Nici rușii, nici aliații noștri occidentali nu ne văd ca fiind neutri”, a spus fostul diplomat.

Aproximativ două treimi din exporturile elvețiene sunt destinate Americii de Nord, UE, Marii Britanii, Japoniei și Australiei. Mai puțin de 1% merg în Rusia.

Avocații unei alinieri mai strânse cu Occidentul notează, de asemenea, că Elveția este aproape complet înconjurată de țări NATO, care acționează ca un tampon împotriva unor potențiale intruziuni externe.

„Neutralitatea este o soluție de eschivare pentru o țară care, practic, se bucură gratuit de securitatea pe care o oferă alții”, a declarat Franziska Roth, deputat în parlamentul elvețian din partea social-democraților.

După invadarea Ucrainei de către Rusia, alte două dintre celelalte state neutre din punct de vedere istoric din Europa, Suedia și Finlanda, s-au alăturat NATO.

În calitate de membru al ONU, Elveția are datoria de a susține dreptul internațional, pe care invazia rusă l-a încălcat, a precizat Roth. Sprijinirea Ucrainei să își revină are prioritate față de noțiunile învechite de neutralitate, a adăugat ea.

Cu toate acestea, neutralitatea este ferm înrădăcinată în psihicul elvețian și renunțarea la ea ar fi similară cu abolirea monarhiei în Marea Britanie, indiferent de forțele geopolitice care acționează asupra țării, a declarat fostul ambasador Woker.

Un studiu publicat în martie de Centrul pentru Studii de Securitate de la ETH Zurich a arătat că 91% dintre elvețieni consideră că țara ar trebui să rămână neutră, deși 26% au susținut, de asemenea, luarea unei „poziții clare” în favoarea unei părți în conflictele militare străine, în creștere cu 8 puncte procentuale față de 2021.

De asemenea, studiul a relevat că majoritatea elvețienilor sunt în favoarea apropierii țării de NATO.

Woker și alți critici susțin că neutralitatea este un anacronism folosit ca pretext pentru a proteja interesele economice și financiare ale Elveției și că acesta riscă să izoleze țara.

Recunoscută în 1815 de puterile europene după înfrângerea lui Napoleon și consacrată în Convenția de la Haga din 1907, neutralitatea a ajutat confederația multilingvă, în timpul războaielor mondiale, să devină și mai unită.

„Îi aducem doar pe ucraineni. Și noi spunem că suntem neutri”

Partidul Popular Elvețian (SVP, de dreapta), cel mai mare grup din camera inferioară a parlamentului elvețian, susține că neutralitatea este parte integrantă a prosperității Elveției și că sprijinul acordat de Berna Ucrainei o subminează.

SVP a inițiat un referendum pentru a încorpora neutralitatea în constituție, deși este puțin probabil ca acesta să aibă loc înainte de 2025.

Cea mai importantă personalitate a partidului, Christoph Blocher, a criticat luna aceasta summitul pentru pace, afirmând că neinvitarea Rusiei nu este de bun augur pentru Elveția. „Îi aducem doar pe ucraineni. Și noi spunem că suntem neutri”, a afirmat Blocher.

În afară de Elveția, alte trei ţări europene neutre care nu sunt membre ale NATO, respectiv Austria, Irlanda şi Malta, caută să se apropie mai mult de Alianţa Nord-Atlantică (NATO) în contextul deteriorării situaţiei de securitate în Europa după invazia rusă în Ucraina, a scris marţi cotidianul austriac Die Presse. Cu toate acestea, Austria ține să sublinieze că asta nu înseamnă că s-a hotărât să adere la Alianță.

Atât NATO, cât şi Ministerul de Externe austriac au confirmat că aceste patru ţări neutre, cunoscute şi ca WEP4, „caută de mult timp sporirea dialogului cu Alianţa”, a notat Die Presse.

Deşi a admis că în cazul Austriei neutralitatea nu creează securitate, acelaşi minister a dat asigurări că Austria în continuare nu intenţionează să adere la NATO, spre deosebire de Finlanda sau Suedia, care în urma războiului din Ucraina au ales să se alăture Alianţei ca state membre. Austria colaborează cu NATO din anul 1995 în cadrul „Parteneriatului pentru Pace”.

Citiți și:

Urmărește ultimele evoluții din a 807-a zi a războiului din Ucraina LIVETEXT pe HOTNEWS.RO.

spot_imgspot_img