Anunțul lui Donald Trump privind începerea imediată a negocierilor cu Vladimir Putin pe tema războiului din Ucraina a stârnit consternare printre aliații Kievului. Europenii nu înțeleg de ce nu sunt incluși în discuții, Kievul insistă că trebuie să participe la negocieri și toată lumea este îngrijorată de deschiderea arătată de Trump lui Putin și de concesiile făcute din start de Washington, spun analiștii și oficialii citați de Reuters, Politico și Kyiv Independent.
Momentul negocierilor SUA-Rusia privind pacea din Ucraina era așteptat cu neliniște de aliații europeni ai Kievului de luni de zile, de atunci când revenirea lui Donald Trump la Casa Albă a început să devină tot mai probabilă.
Însă când pasul a fost în cele din urmă făcut public miercuri, printr-o discuție dintre Donald Trump și Vladimir Putin, mesajul trimis de Washington a declanșat un val de îngrijorare în Europa. Aliații Ucrainei sunt „în stare de șoc”, a titrat Politico, urmărind reacțiile din capitalele bătrânului continent.
Nu a fost doar faptul că Trump l-a sunat mai întâi pe Putin și abia apoi pe Volodimir Zelenski sau că discuția pare să fi avut loc fără implicarea aliaților europeni.
Îngrijorător pentru europeni a fost și faptul că în aceeași zi, Washingtonul a anunțat prin vocea secretarului Apărării Pete Hegseth cel puțin două concesii majore către Rusia: faptul că Ucraina nu mai poate reveni la frontierele de dinainte de 2014 și că varianta aderării Kievului la NATO nu este realistă.
Semnele de întrebare privind participarea Ucrainei la negocieri au adâncit și ele îngrijorarea. Trump a părut să ezite la o întrebare pe această temă, iar Wall Street Journal a scris că Beijingul a propus deja o întâlnire Trump-Putin – fără Zelenski.
Joi dimineață, ministrul ucrainean de externe Andrii Sibiha a subliniat că Kievul și Europa nu ar trebui să fie excluse din viitoarele discuții de pace. „Nimic nu poate fi discutat despre Ucraina fără Ucraina sau despre Europa fără Europa”, a declarat Sibiha pentru Le Monde.
Nu în ultimul rând, Hegseth i-a informat franc pe europeni că securitatea continentului se află în mâinile lor, SUA fiind ocupate cu China, și că Europa va fi cea care va plăti viitorul ajutor pentru Ucraina și va trimite militari pentru susținerea unui eventual armistițiu.
Puțini susținători ai Ucrainei privesc aceste evoluții cu optimism.
„De ce îi oferă administrația Trump cadouri lui Putin?”
Michael McFaul, fost ambasador al SUA în Rusia în administrația președintelui Barack Obama, a criticat strategia lui Trump de a face concesii înaintea negocierilor iminente.
„De ce îi oferă administrația Trump cadouri lui Putin – teritoriu ucrainean și nicio aderare la NATO pentru Ucraina – chiar înainte de începerea negocierilor?” a întrebat McFaul pe platforma X.
„Am negociat cu rușii. Nu le dai niciodată nimic pe gratis”, a spus acesta.
Într-un semn al tensiunii dintre administrația Trump și Europa, ministrul german al apărării, Boris Pistorius, a declarat de asemenea că ar fi fost mai bine dacă Washingtonul nu ar fi făcut concesii Moscovei.
Rusia ocupă acum aproximativ o cincime din Ucraina și a cerut Kievului să cedeze teritorii și să devină permanent neutru în cadrul oricărui acord de pace.
De cealaltă parte, Ucraina cere Rusiei să se retragă din teritoriile capturate – deși a semnalat că e gata să facă concesii pe tema asta – și dorește aderarea la NATO sau garanții de securitate echivalente pentru a împiedica Moscova să atace din nou.
Putin a declarat în repetate rânduri că Rusia este deschisă discuțiilor pentru a pune capăt conflictului, dar că, cu toate acestea, își va atinge obiectivele în Ucraina, pentru a asigura „demilitarizarea” și neutralitatea țării.
În vreme ce oficialii administrației Trump au semnalat de ceva timp că nu vor sprijini toate obiectivele Ucrainei, iar Kievul însuși a sugerat că este gata să facă concesii în acest sens, declarațiile directe ale lui Hegseth și Trump i-au zguduit totuși pe aliații europeni.
„Fără aderare la NATO, fără trupe pe front? Sună a abandonare a Ucrainei”, a scris pe platforma X fostul ministru de externe lituanian Gabrielius Landsbergis, ca răspuns la comentariile lui Hegseth, care vin înaintea Conferinței de securitate de la Munchen pentru liderii politici și militari de la sfârșitul acestei săptămâni.
„Delegații zboară la Munchen nu pentru a negocia, ci pentru a-i da lui Zelenski veștile proaste”, a sugerat acesta.
„O concesie către realitate”
Alții au avut o reacție mai nuanțată.
Stephen Wertheim, senior fellow la Carnegie Endowment, a descris comentariile lui Hegseth drept o „concesie către realitate”.
„Observația lui Hegseth nu implică nicio dorință a SUA de a recunoaște teritoriul ucrainean ocupat ca fiind legal rusesc”, a spus el, adăugând că excluderea aderării la NATO „semnalează Rusiei că o soluționare realistă poate fi realizabilă”.
Și secretarul general al NATO, Mark Rutte, a încercat să minimalizeze diferențele din cadrul alianței, declarând reporterilor că există „o convergență clară” asupra punctelor cheie.
„Cu toții ne dorim pace în Ucraina mai curând decât mai târziu. Cu toții dorim ca Ucraina să se afle în cea mai bună poziție posibilă atunci când vor începe aceste discuții și este esențial ca orice va rezulta din aceste discuții să fie durabil”, a declarat Rutte joi dimineață.
Fostul premier olandez Rutte a fost de la bun început considerat un posibil mediator între SUA și aliații europeni din NATO, omul capabil să îl convingă pe Trump în unele cazuri.
Un impuls pentru Putin
Deschiderea arătată de Trump către Putin nu este privită ca un semn bun în Europa.
De la începutul războiului, în februarie 2022, predecesorul lui Trump, președintele Joe Biden – împreună cu aliații europeni – a rămas ferm în a cere Rusiei să se retragă și a susținut posibilitatea unei eventuale aderări la NATO.
De asemenea, Rusia a fost izolată din punct de vedere diplomatic la ONU, unde trei sferturi din cei 193 de membri ai Adunării Generale au votat în mod repetat pentru a denunța invadarea Ucrainei și pentru a-i cere Moscovei să-și retragă trupele.
Kremlinul a declarat însă miercuri că Putin și Trump au convenit să se întâlnească, iar Putin chiar l-a invitat pe Trump să viziteze Moscova. Există alte variante – o întâlnire în China, despre care a scris Wall Street Journal, una în Arabia Saudită.
O eventuală vizită a lui Trump la Moscova, au observat analiștii, ar reprezenta un impuls major pentru președintele rus, care se confruntă cu un mandat de arestare din partea Curții Penale Internaționale pentru acțiunile sale din Ucraina.
Asta cu atât mai mult cu cât este neclar dacă discuțiile vor aduce rezultate.
Tatiana Stanovaia, o cunoscătoare a politicii Kremlinului, s-a arătat sceptică cu privire la aceste eventuale rezultate, susținând că Putin așteaptă un colaps al Kievului și că ce își dorește acesta este o Ucraină prietenoasă cu Rusia, motiv pentru care este pregătit ca negocierile să eșueze.
Brett Bruen, fost consilier pe probleme de politică externă în cadrul administrației Obama, a spus și el că disponibilitatea lui Trump de a se întâlni cu Putin aduce aminte de întâlnirile liderului de la Casa Albă cu Kim Jong-Un.
Acele întâlniri nu au avut mari rezultate. Kim a continuat oricum să dezvolte arme nucleare.
„Acesta este genul de lucruri pentru care ar trebui să obții concesii”, a spus Bruen. „Cereți Kremlinului nu doar să elibereze mai mulți americani, ci și să cedeze teritorii în Ucraina”, a spus fostul oficial, citat de Reuters.
„Și acel Munchen s-a terminat prost”
Diplomații europeni au părut nesiguri cum să răspundă. Adevărul brutal, scrie Politico, este că – cel puțin la nivelul Uniunii Europene – relațiile cu noua administrație de la Casa Albă sunt atât de proaste încât sunt practic inexistente.
Joi, miniștrii de Externe din mai multe state NATO, care s-au întâlnit la Paris, au asigurat însă că vor susține în continuare Ucraina.
„Suntem pregătiți să ne sporim ajutorul pentru Ucraina. Ne declarăm sprijinul pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială a acesteia în fața agresiunii militare a Rusiei. Obiectivul nostru comun este să continuăm să sprijinim Ucraina până la obținerea unei păci juste, cuprinzătoare și durabile”, a spus o declarație a miniștrilor de externe din Franța, Germania, Polonia, Italia, Spania și Regatul Unit, precum și a șefilor departamentelor de politică externă și apărare din UE.
Un lucru important, participanții la reuniune au subliniat că Europa trebuie să participe la negocierile de pace și că intenționează să discute acest lucru cu aliații americani.
Mult mai direcți au fost foștii oficiali.
Fostul prim-ministru suedez Carl Bildt a comparat declarațiile lui Trump și Hegseth cu acțiunile liderilor europeni în timpul negocierilor cu Adolf Hitler la Munchen în 1938.
„Aceasta este, desigur, o abordare inovatoare a negocierilor – de a face concesii foarte mari chiar înainte de a începe. Nici măcar Chamberlain nu s-a coborât atât de jos în 1938. Și acel Munchen s-a terminat prost”, a spus Bildt pe platforma X.
O „capitulare și trădare”
Reacții dure au venit din partea aliaților Ucrainei din SUA.
Senatorul democrat Richard Blumenthal a condamnat mesajul lui Hegseth, numindu-l o „capitulare și trădare” a Ucrainei.
Blumenthal, care a făcut șase vizite în Ucraina în timpul războiului, a susținut că mesajul secretarului Apărării echivalează cu abandonarea Ucrainei și subminarea securității aliaților europeni.
Senatorul democrat Adam Schiff a observat și el că Trump a sunat mai întâi Rusia, „inamicul nostru”, înainte de a suna Ucraina, „aliatul nostru”.
„Să spunem lucrurilor pe nume: aceasta este o cedare a intereselor Ucrainei și a intereselor noastre chiar înainte de începerea negocierilor. Trump, desigur, este un mare negociator – în acorduri care avantajează Kremlinul”, a declarat Schiff.
Cartea Ucrainei
Mesajele lui Trump și declarațiile lui Hegseth au coincis cu o vizită la Kiev a secretarului Trezoreriei SUA, Scott Bessent, care a declarat că un acord privind mineralele rare între Kiev și Washington ar oferi Ucrainei un „scut de securitate” postbelic.
Zelenski a spus și el anterior că este gata să încheie un acord pentru a deschide resursele minerale investițiilor americane.
Trump a semnalat miercuri că un acord privind aceste minerale prețioase ar oferi securitate pentru finanțarea americană pentru Ucraina, spunând.
John Herbst, ambasadorul SUA în Ucraina în perioada 2003-2006, în timpul administrației președintelui George W. Bush, a declarat că SUA au renunțat la unele pârghii în fața Rusiei, dar că vizita lui Bessent la Kiev a fost un semnal pozitiv.
Totuși, un acord rapid în condiții inegale ar fi un precedent periculos.
Parlamentarul britanic și fostul ministru de externe James Cleverly a declarat că începerea unei negocieri prin stabilirea a ceea ce ar trebui să cedeze o parte nu este „o mișcare puternică”.
„Să oferi impresia că o invazia va aduce rezultate nu este o mișcare puternică. Regimurile ne urmăresc îndeaproape. Să transmitem mesajul că violența și agresiunea nu câștigă. Sunt alături de Ucraina”, a scris acesta pe X.
