Suntem în primul an al celui de-al Treilea Război Mondial? Ce spun istoricii şi analiştii politici

spot_img

Știri din aceeași categorie

DISTRIBUIE!

Cum arăta lumea la un an după începerea unei conflagraţii mondiale? 

Primul Război Mondial (data începerii – 28 iulie 1914)

La 28 iunie 1914, într-o Europă împărţită între Puterile Centrale şi Antanta,  arhiducele Franz Ferdinand al Austriei şi soţia sa, Sophie, au fost asasinaţi de un naţionalist sârb bosniac la Saraievo. La  o lună, Primul Război Mondial începe când Austro-Ungaria declară război Serbiei. 

Rusia îşi mobilizează trupele, sprijină Serbia şi declară război Austro-Ungariei, Austro-Ungaria declară război Rusiei, iar Germania declară război Rusiei, care mai apoi invadează Belgia şi Franţa, iar Marea Britanie declară război Germaniei. Muntenegru declară război Austriei. Franţa declară război Austriei. Marea Britanie declară război Austriei. Muntenegru declară război Germaniei. Japonia declară război Germaniei. Austria declară război Belgiei.

Conflictul a escaladat rapid, în numai două luni, iar frontul de vest şi cel de est deveniseră abatoare. 

La 6 septembrie începea prima bătălie de la Marne. Germanii au avansat până la 30 de mile de Paris, dar în următoarele două zile, francezii opun rezistenţă şi germanii sapă în nordul râului Aisne. Şi aşa începe războiul de tranşee care va reprezenta Frontul de Vest pentru următorii patru ani.

La 5 noiembrie 1914, Marea Britanie şi Franţa declară război Imperiului Otoman, la 22 aprilie 1915 începe a doua bătălie de la Ypres unde armata germană lansează primele atacuri chimice cu clor asupra tranşeelor  şi aproximativ 5.000 de soldaţi francezi şi algerieni sunt ucişi.  La trei zile după, britanicii, împreună cu australienii, debarcă la Gallipoli, în încercarea de a captura Constantinopolul, dar ofensiva eşuează. 

Aşa arăta Europa la un an de la începerea Primului Război Mondial. 

România a stat neutră în primul an de război, profitând de răgaz de încă un an, ca în 1916 să intre în război total nepregătită de partea Antantei şi să fie cotropită de trupele germane. 

De la începerea războiului au trecut trei ani ca SUA să intervină de partea Antantei. Până atunci, Germania avea avantaj în Europa. 

Al Doilea Război Mondial (data începerii – 1 septembrie 1939)

Începerea celui de-al Doilea Război Mondial este încă disputată. Majoritatea istoricilor plasează pe 1 septembrie 1939, dar lumea era încă din 1935 într-o stare de război după ce Italia condusă de Mussolini a invadat Etiopia, în 1931 când Japonia a invadat Manciuria sau în 1938 când Germania hitleristă a anexat Austria şi regiunea sudetă a Cehoslovaciei şi debuta Holocaustul, iar Uniunea Sovietică condusă de Iosif Stalin a comis un genocid în Ucraina care a rămas în istorie ca Holodomor. Spania fusese cuprinsă de războiul civil dintre fascişti şi comunişti. 

Cert este că la fel ca şi în cazul primei conflagraţii, lucrurile au escaladat rapid între Axa şi Aliaţi. 

Germania Nazistă condusă de Adolf Hitler a invadat Polonia pe 1 septembrie 1939 

Pe 3 septembrie,  Marea Britanie, Franţa, Australia şi Noua Zeelandă declară război Germaniei. Pe 17 septembrie, Uniunea Sovietică ocupă estul Poloniei.

Iarna 1939-1940 a fost marcată de invadarea Finlandei de către URSS. 

Pe 9 aprilie, Germania ocupă Danemarca, invadează Norvegia, iar pe 10 mai invadează Belgia şi Ţările de Jos. Rotterdamul, Parisul, Bruxellesul erau bombardate. 

Pe 14 iunie, deja îi vedeai pe germnai cum mărşăluiau la Paris. 

Pe 27 iunie, România cedează Basarabia şi nordul Bucovinei Uniunii Sovietice şi Ţările Baltice sunt anexate. 

Pe 8 august, aviaţia germană bombardează Marea Britanie, iar pe 30 august, România cedează nordul Transilvaniei Ungariei.

Aşa arăta Europa la un an după izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial! SUA aveau să intre în război împotriva Japoniei abia la un an şi trei luni, după ce aviaţia japoneză a bombardat Pearl Harbour.

DOI ANI ŞI TREI LUNI, Europa era călcată în picioare de Germania Nazistă şi Italia Fascistă, dar şi de Uniunea Sovietică. 

1941 avea să se încline balanţa în defavoarea Germaniei Naziste după ce a eşuat să ocupe Marea Britanie, a declanşat Operaţiunea Barbarossa împotriva URSS în iunie 1941 şi a declarat inconştientă război Statelor Unite în decembrie, în solidaritate cu Japonia. 

 

 

Al Treilea Război Mondial  (data începerii – 24 februarie 2022)

Să presupunem că pe 24 februarie 2022, când Vladimir Putin a invadat Ucraina, a început cel de-al Treilea Război Mondial. 

Trupele ruse au pătruns în Donbas după anexarea oficială a republicilor separatiste Doneţk şi Lugansk, cucerind apoi Herson, Harkov şi ducând lupte grele la Zaporojie şi Mariupol, timp în care aviaţia, flota şi artileria rusă au bombardat Ucraina în întregime, Kievul, Odesa şi Insula Şerpilor fiind afectate. 

A trecut aproape un an şi Federaţia Rusă, cea mai mare ţară de pe glob, este încă împotmolită în Ucraina.

Nu există date concludente, dar sunt zvonuri că Putin se pregătea încă din 2011-2013 pentru un război mondial cu NATO, de altfel, de atunci a început un program de înarmare cum nu s-a mai văzut de la Războiul Rece. 

Momentan, opinia publică globală tratează conflictul ca pe un război de tip Iugoslavia, Vietnam sau Iran-Irak, încă fiind timidă în a folosi termenul de Al Doilea Război Rece. 

Câteva ţări europene ca Ungaria şi Austria, deşi sunt membre NATO sau UE, încearcă să poarte relaţii prietenoase cu Rusia. 

Multe companii occidentale  s-au retras din Rusia, nu toate, dar suficient pentru a-i dăuna economic. Dificultăţile economice şi protestele l-au făcut pe Putin să instaureze o dictatură ca-n Coreea de Nord, ameninţând constant Occidentul cu atacuri nucleare dacă intervine.

Dar iată, multe state membre NATO, dar şi non-NATO, sprijină Ucraina cu provizii de alimente, medicamente, ajutoare financiare, dar şi cu armament.

SUA, Marea Britanie, Suedia, Canada, Finlanda, Polonia, Turcia şi Franţa au livrat Ucrainei piese de artilerie, rachete de rază scurtă sau chiar lungă, suficient pentru a lovi ţinte militare din teritoriul Rusiei, tancuri, vehicule blindate de luptă, mitraliere, grenade, tunuri anti-tanc şi anti-aeriene, echipamente de protecţie, drone de ultimă generaţie şi în curând, aeronave de luptă. 

Ruşii au ocupat aproape tot sud-estul Ucrainei după căderea Mariupolului, legând Donbasul de Crimeea care este anexată de ruşi din 2014. 

Ruşii au continuat apoi să menţină sub ocupaţie regiunile Herson şi Zaporojie. 

Ucrainenii au dus o operaţiune de ofensivă prin care au eliberat Harkovul, precum şi teritorii din Herson, Lugansk şi Doneţk, datorită sprijiinului NATO. 

În 2023-2024, preşedintele ucrainean, Volodîmîr Zelenski, plănuieşte să recupereze Crimeea şi întreg Donbasul, dar va avea nevoie de şi mai mult armament, de şi mai mulţi voluntari, de şi mai mulţi bani. 

Momentan, situaţia a stagnat, ruşii săpând şanţuri, amplasând mine şi construind baze defensive în Donbas şi Crimeea, iar acum se duc lupte grele în Bahmut. 

Totuşi, este un progres. 

Să ne imaginăm ce se întâmpla dacă Ucraina nu era deloc ajutată de Occident. Foarte probabil ar fi fost cucerită în câteva luni în totalitate, chiar dacă ucrainenii ar fi opus rezistenţă. 

Rusia, cu 40 milioane de ucraineni preluaţi în imperiul ei, sigur se pregătea să facă înrolări masive şi să atace Moldova, să ocupe Georgia în totalitate, Marea Neagră devenind pe deplin un lac rusesc până în 2023. 

2024 ar fi fost un an de pregătiri şi înarmare. 

Apoi, după 2025, ar fi atacat Ţările Baltice şi Finlanda, ceea ce atrăgea SUA şi NATO în război direct. Ar fi fost un dezastru total.

În 2026, Polonia, România. Ţările Baltice, Bulgaria şi Belarus deveneau un front de luptă cum nu s-a mai văzut de la Al Doilea Război Mondial, probabil cu zeci de milioane de victime rezultate de pe urma atacurilor cu rachete.

Dar graţie NATO care sprijină Ucraina, acest scenariu e pe departe de a se realiza. Rusia este slăbită militar, chiar dacă trimite la moarte sute de mii de soldaţi slab echipaţi, mizând pe nostalgia trecutului, când cantitatea bătea calitatea.

Dar secolul 21 presupune un nou tip de război care se poartă de la distanţă. 

Indiferent ce vociferează propagandiştii şi trolii plătiţi de pe social media, Rusia este izolată economic, nu mai livrează gaz Europei, deci nu mai are cu ce să-şi întărească forţele militare, noile sale tehnologii sunt proaste şi se face de tot râsul pe zi ce trece din cauza incompetenţei generalilor şi soldaţilor slab pregătiţi. 

Este posibil ca Războiul Ruso-Ucrainean declanşat în 2022 să rămână în istorie ca Al Treilea Război Mondial (deşi Războiul din Coreea din anii 1950-1953 ar fi fost un candidat mai bun pentru că a inclus conflicte directe între SUA şi URSS, respectiv China în peninsula coreeană).

Este o conflagraţie mondială pentru că este viitorul hegemonic al SUA în joc, este şi viitorul NATO şi al Uniunii Europene în joc, iar Rusia este sprijinită în mod direct de China pe plan financiar, Coreea de Nord şi Siria care trimit trupe, Iran care trimite drone kamikaze. 

Multe dintre statele membre NATO şi UE au voluntari care mor la această oră pentru a apăra democraţia ucraineană de dictatura rusă, ele trimit armament de fabricaţie occidentală ce sunt folosite de militari ucraineni şi chiar de voluntarii străini din Legiunea Străină Ucraineană (iar mulţi sunt americani, britanici, francezi, polonezi, baltici, finlandezi).  

Şi chiar dacă suntem în Al Treilea Război Mondial, nu este obligatoriu să se încheie cu atacuri nucleare şi cu sfârşitul vieţii pe planetă. 

Da, riscul este crescut, dar chiar şi conducerea Federaţiei Ruse este conştientă că nu vrea ca urmaşii poporului rus să-şi petreacă vieţile în buncăre şi tuneluri de metrou ca-n romanul Metro 2033. 

Chiar dacă războiul va dura între 10 şi 20 ani, Ucraina are şanse să biruiască şi să-şi recupereze teritoriile furate, făcându-le vieţile insuportabile miltiarilor ruşi din Crimeea şi Donbas prin a-i bombarda constant cu rachetele HIMARS. 

Ruşii nu vor suporta şi se vor retrage, ba se vor revolta împotriva regimului putinist. Indiferent ce sfârşit va avea dictatorul rus, va dispărea la un moment dat de pe scenă şi nici succesorul său nu va conduce prea mult o Rusie falimentată, aflată în prag de divizare şi război civil. 

Alexey Navalî, care se află în închisoare, pare să fie predestinat să devină un nou Nelson Mandela, un luptător pentru libertate care va fi ales preşedinte şi va instaura prima democraţie reală din istoria Rusiei. 

Până atunci, avem mulţi ani de îndurat şi trebuie să rezistăm războiului şi agresiunii ruse,  mai ales pe plan informaţional şi psihologic, pentru că propaganda, şantajul cu gazul şi ameninţările  sunt cele mai nimicitoare arme ale Rusiei care pot răpune Occidentul, nu rachetele nucleare. 

 

 

 

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește News20 pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Răspunde pe site-urile Nationalul, News20, Ziarul Financiar și pe paginile noastre de social media – ȘTIU și Nationalul. Vezi răspunsul la Știu, de la ora 19.55, Nationalul.

Conținutul website-ului www.news20.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea NEWS20. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@news20.ro.

spot_imgspot_img