Supraimpozitarea part time 2.0, un risc imens pentru afacerile mici

Afacerile mici și mijlocii, un pilon de stabilitate a economiei, semnalizează intrarea într-o recesiune severă: închid în grabă peste o sută de mii de contracte de muncă part time.

Cristina ChiriacFoto: Arhiva personala

Dacă guvernul nu corectează măsurile fiscale care au declanșat o criză, atunci este posibil să nu mai numărăm contracte de muncă închise, ci afaceri lichidate.

Pentru afacerile mici și mijlocii efectele pandemiei de coronavirus nu s-au atenuat. Situația economică tensionată la nivel global, cu semnale privind o recesiune inevitabilă, intensitatea crizei energiei, incertitudinile și lipsa de predictibilitate sunt realități greu de depășit de firmele mici. În plus, în plan local, birocrația execesivă sufocă multe inițiative.

Nu în ultimul rând creșterea dobânzilor și înăsprirea condițiilor impuse de bănci pentru a obține împrumuturi, fac aproape imposibilă finanțarea activităților curente. Investițiile rămân un vis, dezvoltarea afacerii, o himeră.

Recent guvernul a lansat un pachet de măsuri fiscale în încercarea de a-și stimula veniturile bugetare, pentru a readuce deficitul bugetar în limite optime. Situația finanțelor țării este tensionată și noi înțelegem asta. Însă, pentru afacerile mici și mijlocii măsurile fiscale aplicate imediat sunt, în realitate, o lovitură puternică, poate ultima, în contextul dificultăților multiple provocate de crizele suprapuse.

Fluxul de concedieri part time, echivalent cu un șomaj de 7%

CONAF a tras semnale de alarmă și în perioada destinată discuțiilor privind aplicarea măsurilor fiscale din pachetul de vară lansat de Guvern. Am atras atunci atenția asupra fragilității afacerilor mici și mijlocii, care au dificultăți privind supraviețuirea în acest an complicat.

Primele efecte pe care le observăm confirmă îngrijorările noastre: în ultima lună s-au închis peste 100.000 de contracte cu normă redusă de muncă (part-time). Numărul de contracte part time închise reprezintă mai mult de un sfert din numărul șomerilor din iunie, de 439.900.

Sau, dacă toți angajați part time s-ar înregistra în șomaj, atunci șomajul din România ar urca peste noapte până la aproape 7%. Desigur aceasta este o perspectivă ipotetică însă ea descrie destul de clar peisajul: sute de mii de oameni riscă să rămână fără o sursă de venit, deoarece firmele mici și mijlocii nu au bani pentru a acoperi noile cerințe fiscale.

Risc de concedieri masive

Deși nu avem încă statistici care să descrie mai clar fenomenul, dispunem de avertismentul venit dinspre mediul de afaceri: mai mult jumătate din companiile mici și mijlocii își refac socotelile și vor da afară angajați.

Percepția patronatelor din diverse domenii de activitate indică un scenariu de criză: mai mult de jumătate dintre antreprenori estimează că vor face concedieri în rândul angajaților part-time.

Impozitarea part time un eșec corectat

Ideea nu este vreo noutate, ea a fost aplicată în 2017, în perioada ”revoluției fiscale”, care a transferat povara contribuțiilor sociale în sarcina angajatului.

Și atunci, ca și acum, argumentul exercițiului era bănuiala că unii angajatori ar deghiza în aranjamente part time contractele de muncă, cu scopul de a-și diminua sarcina fiscală cu angajații. Și atunci, ca și acum măsura este prezentată în contextul combaterii evaziunii fiscale și a muncii la negru.

Diferența majoră însă este că în iunie 2017 inflația a fost de 0,9%, în timp ce în acest an, când s-a lansat idea pachetului de măsuri fiscale, noi contemplam o inflație de 15,1%.

Aproape toate firmele mici și mijlocii își făceau, în vara acestui an, socoteli pentru a rezista în fața costurilor mărite și încercau să găsească soluții pentru a-și susține angajații.

Mai mult, în vara anului 2017 economia creștea, odată cu ea și salariile angajaților bugetari.

Cu toate acestea în 2017 antreprenorii au avut de suferit din cauza măsurii de supraimpozitare a muncii part time. Ei reproșau guvernanților faptul că această măsură nu a fost fair play, a fost inechitabilă, deoarece îi obliga să plătească în plus costuri egale cu cele aplicate pentru salariul minim, însă angajatul nu lucra normă întreagă. Au apărut în acel moment și situații bizare, de salaraiu net zero sau chiar negativ, în care sumele reținute pentru contribuții erau mai mari decât suma netă de încasat.

În 2020 supraimpozitarea contractelor cu normă redusă de muncă a fost eliminată, deoarece măsurile fiscale au fost considerate disproporționate și ineficiente. Statul nu a câștigat nici atunci mai mulți bani, deși, insistăm, nu erau crize suprapuse care să afecteze mediul de afaceri.

Antreprenorii au salutat abrogarea articolelor din Codul Fiscal care prevedeau că, din veniturile obținute în baza unui contract part-time, contribuția la sănătate și cea de asigurări sociale trebuie reținute la nivelul salariului minim pe economie, ca pe o revenire la normalitate.

Fără facilități fiscale sute de mii de afaceri închid ușile

Este dificil de estimat care vor fi efectele acestei măsuri în acest an, extrem de complicat, plin de necunoscute și marcat de un război la granițele țării.

Probabil soluția rezolvării problemei ar putea fi, și de data asta, abrogarea articolelor care impun supraimpozitarea muncii part time.

Până în momentul în care statisticile vor descrie efectele măsurilor fiscale în acest context economic plin de provocări, noi considerăm că autoritățile trebuie să ia unele măsuri de urgență, extrem de necesare pentru supraviețuirea afacerilor mici. La fel ca în timpul pandemiei, solicităm guvernului să acorde facilități fiscale.

Considerăm că ar trebui ca legislația să permită ca firmele mici și mijlocii să amâne plata taxelor curente și implicit, să nu imună penalități.

Măsura este necesară deoarece afacerile mici și mijlocii sunt un pilon al stabilității economiei românești. Mai mult, în pe măsură ce incertitudinile din economie se adâncesc, cresc angajările part time, deoarece antreprenorii și angajații se adaptează la situațiile apărute. Avantajele sale sunt evidente: costuri mai mici, flexibilitate care răspunde unor nevoi fluctuante de personal. Pentru angajat un program part time permite o suplimentare a veniturilor consumate rapid de inflație și credite mai scumpe, iar în mod special femeilor le permite să își îndeplinească și responsabilităile familiale.

Un ultim argument în favoarea elimării supraimpozitării a fost oferit recent de Augustin Zegrean, fost președinte Curții Constituționale a României, care consideră că măsura ar putea fi neconstitițională. Fostul păreședinte al Curții Constituționale a declarat, la B1TV, că Articolul 56 din Constituție impune o ”așezare justă a sarcinilor fiscale”, ca atare ”un om care lucrează două ore, nu poate fi obligat să plătească taxe și impozite egale cu un om care lucrează opt ore”. ”Este (n.a. o măsură) greșită și sigur nu se va aplica în felul acesta, nu cred că va rămâne așa pentru că, totuși, justiția funcționează în România. Eu cred că nici nu va trebui să ajungă la justiție, cred că își vor da seama că nu e posibil să facă așa ceva”, a declarat Zegrean.

Munca part time este o tendință observată în timpul pandemiei de Covid 19 la nivel global. Nu este un moft și nici vreo tentativă de evaziune fiscală, dar susține economia pe linie de plutire.

N. Red: Cristina Chiriac, președinta Confederației Naționale pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF), este doctor in economie și are o vastă expertiză în management. Cristina Chiriac este specializată în finanțe, bănci, burse de valori și asigurări, este evaluator, consultant și auditor financiar, practician în insolvență, mediator și arbitru internațional în mediere. Este autoarea cărții Marea Privatizare, în 2016. Chiriac a fost vicepreședinta Autorității de Valorificare a Activelor Statului unde a coordonat departamentele de Postprivatizare și Insolvență.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *