Șefa diplomației UE și miniștrii de externe din 26 dintre cele 27 de state membre, printre care și România, au semnat marți o declarație prin care își reafirmă „angajamentul de a asigura răspundere deplină pentru crime de război și alte crime extrem de grave comise în legătură cu războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei”.
Declarația a fost semnată și de Ucraina.
Din UE, de pe lista statelor semnatare lipsește doar Ungaria, care s-a opus constant sprijinirii Ucrainei și pachetelor de sancțiuni europene împotriva Rusiei, menținând o relație strânsă cu Kremlinul.
O investigație realizată de publicațiile VSquare și TheInsider arată că Budapesta a colaborat cu Moscova pentru a scoate de pe lista de sancțiuni UE oligarhi ruși, companii și bănci.
Vizită a oficialilor europeni în Ucraina
Declarația a fost semnată marți, în ziua în care șefa diplomației UE, Kaja Kallas, și câțiva dintre miniștrii de externe din țările blocului comunitar s-au deplasat la Kiev și la Bucha pentru a comemora victimele masacrului „comis în timpul ocupației temporare a Rusiei din zone ale regiunii Kiev din 2022 și pentru a reafirma angajamentul nostru de neclintit de a asigura răspunderea deplină a Federației Ruse pentru orice încălcare a dreptului internațional în sau împotriva Ucrainei”.
„Onorăm memoria tuturor victimelor masacrului din Bucha și din alte orașe și sate din Ucraina, unde civilii au fost supuși crimelor în masă, torturii, violenței sexuale, deportărilor forțate și altor încălcări grave ale dreptului internațional umanitar și ale drepturilor omului. Dovezile colectate în urma retragerii forțelor ruse subliniază imperativul de a asigura o răspundere deplină și cuprinzătoare”, mai scrie în declarație.
„Un element indispensabil”
În document, răspunderea este descrisă drept „un element indispensabil al unei păci cuprinzătoare, juste și durabile, precum și al respectării dreptului internațional”.
Totodată, statele semnatare salută „progresele recente” pentru „operaționalizarea Tribunalului Special privind Crima de Agresiune împotriva Ucrainei” și își exprimă susținerea pentru investigațiile Curții Penale Internaționale.
În martie 2023, Curtea Penală Internațională (CPI) l-a pus sub acuzare pe președintele rus Vladimir Putin pentru „deportare ilegală de copii” și „transfer ilegal de copii din zone ocupate ale Ucrainei către Federația Rusă”, conform Institutului pentru Dialog Strategic (ISD), think-tank cu sediul la Londra. CPI a emis atunci și un mandat de arestare pe numele liderului de la Kremlin.
„În acest al cincilea an al războiului de agresiune al Rusiei, reafirmăm sprijinul nostru ferm și neclintit pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială ale Ucrainei în cadrul frontierelor sale recunoscute la nivel internațional, în conformitate cu scopurile și principiile Cartei Națiunilor Unite și ale dreptului internațional”, mai scrie în declarația semnată de 26 dintre cele 27 de state membre ale UE.
