„Apărarea României începe pe Prut”, susțin experții militari, unii activi, cu care a discutat HotNews. Incursiunile recente ale dronelor și avioanelor rusești în Polonia, România și Lituania și declarațiile de la ONU ale lui Donald Trump, ostile lui Vladimir Putin, aduc în prim plan ceea ce părea de negândit: ce facem dacă printre țările NATO atacate incipient de Rusia va fi și România?
„La noi nu-i realistă chestia asta că lăsăm Moldova și ne retragem. În niciun caz nu este realist. Acest scenariu este cel mai periculos, dar și cel mai puțin probabil”, a explicat pentru HotNews.ro și comandorul (r) Sandu Valentin Mateiu, fost ofițer de intelligence în Armată și actual analist politico-militar.
Cât despre „Poarta Focșanilor”, despre care HotNews a scris recent, acel dreptunghi de pământ este cel mai important punct de trecere obligatoriu spre Europa venind dinspre Est, alături de câmpiile poloneze, explică Mateiu.
„Sunt elaborate planuri strategice de apărare pentru fiecare dintre flancurile frontierei de est a NATO”
„Poarta Focșanilor este un loc îngust, la nivel strategic, sunt câteva zeci de kilometri între Focșani și Galați. Ai un obstacol natural, râul Siret, ai într-o parte Dunărea și în cealaltă Carpații. Dar asta nu înseamnă că importanța strategică a Bessarabian Gap, a Porții Focșaniului, se transpune în element esențial de cedare de teritoriu în vreun plan, pentru că elementul esențial, politic în cazul nostru, este că niciun inci, niciun metru din teritoriul NATO nu se cedează. Asta înseamnă că apărarea României începe pe Prut și se termină acolo”, spune convins analistul militar.
„La nivelul NATO este definită foarte clar amenințarea, pericolul Rusiei. Sunt elaborate planuri strategice de apărare pentru fiecare dintre flancurile frontierei de est a NATO. Pentru fiecare stat, NATO a pregătit un plan militar. Ideea de bază este politică, pentru că în final deciziile politice sunt cele care fixează strategia militară: se spune foarte clar: vom apăra întreg teritoriul NATO, cum spun ei, fiecare inch din teritoriul NATO. Asta înseamnă că primul aliniament de apărare vor fi frontierele actuale ale statelor europene”, susține Mateiu.
„NATO va apăra România pe Prut”
Expertul detaliază că în situația în care Rusia ar ajunge la frontierele noastre există planuri militare în care sunt luate măsuri preventive, „în sensul în care nu pleci de la ipoteza că vei câștiga”.
„În fiecare plan militar, la nivel strategic, ai aliniamente succesive de apărat. În situația în care nu poți face față, cel puțin în faza inițială, temporar, există acest concept de withdrawal, o retragere temporară în situația în care negociezi teren pentru timp. În sensul în care o unitate care nu poate face față inamicului, ea se retrage, pierde teren, dar câștigă timp pentru a veni din spate ajutorul”, afirmă Mateiu.
El crede că „ajutorul principal în Europa vor fi trupele americane, care vor trece Atlanticul și vor veni pe culoarul Grecia, Bulgaria, România, dar și trupele europene, care vor veni pe actuala infrastructură europeană de care se discută și acum cum poate fi îmbunătățită”. Întrebat la o conferință de presă la ONU dacă NATO trebuie să doboare incursiunile rusești din spațiul său aerian, Donald Trump a spus: „Da, eu asta cred”. Întrebat imediat dacă SUA vor ajuta țările aflate în astfel de situații, liderul american a răspus: „Depinde de circumstanțe”.
„Scenariul cel mai periculos”
Un astfel de scenariu, al retragerii în Poarta Focșanilor, „este cazul cel mai periculos, scenariul cel mai periculos în care suntem nevoiți, NATO în ansamblu, să ne retragem temporar pe un aliniament în adâncime. Este scenariul cel mai periculos și foarte puțin probabil”, mai spune Mateiu.
„Câtă vreme Ucraina rezistă, România nu poate fi amenințată pe uscat”
Comandorul în retragere explică și că situația actuală nu permite Rusiei să declanșeze un război pe cale terestră și, cu siguranță, nu unul care să ia NATO prin surprindere încât să nu aibă timp să trimită preventiv forțe de apărare suficiente.
„Rusia, momentan, are războiul ăsta, nu poate să sară peste Ucraina și să ne trezim cu ei la ușă. Dacă Rusia iese bine din agresiunea împotriva Ucrainei, atunci are capacitatea să mobilizeze o masă mare de oameni. România nu poate fi amenințată terestru până când Ucraina nu a picat. Noi avem acest buffer. Câtă vreme Ucraina rezistă, România nu poate fi amenințată pe uscat”, spune Mateiu.
Cele trei direcții
Sunt trei direcții ale unui potențial răspuns militar al României și NATO în cazul unei amenințări din partea Rusiei. Prima prevede dezvoltarea capacității naționale de apărare, zonă unde au existat achiziții importante, precum multe avioane F-16, lansatoare HIMARS, transportoare blindate Piranha 5, rachete antitanc și altele.
O altă direcție reprezintă capacitatea imediată a NATO de a reacționa, în primul rând prin Grupurile de Luptă din țările de pe flancul estic și apoi prin Forța Comună de Reacție Foarte Înaltă – VJTF (Very High Readiness Joint Task Force). Ultima direcție este mobilizarea maximă a alianței și aplicarea planurilor de apărare.
„Battlegroup-ul este cel care intră la tine în luptă încă din primul moment. În fond, asta e ideea de bază a NATO, tot una politică, ca din primul moment Rusia să lupte cu NATO – nu cu România, ci cu NATO, în sensul în care se angrenează imediat gruparea de luptă de aici. Battlegroup-ul este elementul esențial și nu vă mai spun că mai avem trupe de la partenerul strategic american”, explică Sandu Valentin Mateiu.
Un atac al Rusiei nu poate fi unul surpriză și presupune o masare de trupe, de echipamente, mișcări tactice care vor putea fi văzute din timp de alianță.
„În niciun caz nu vom fi surprinși. Va exista, bineînțeles, foarte mult echilibru și cumpătare în reacții, în sensul în care NATO are acest dezavantaj. Fiind o alianță defensivă, va trebui să aștepte ca Rusia să atace chiar dacă vede dispozitivul”, spune acesta.
Ar putea ataca Rusia doar de pe mare și să debarce în Dobrogea?
Dincolo de direcția unui atac pe cale terestră, studiile internaționale, precum și simularea Forțelor Terestre Române din 2019, arată că o altă direcție de atac a Rusiei va fi pe mare și presupune o debarcare a trupelor sale în Dobrogea, în Deltă sau pe Litoral.
Totuși, deși suntem vecini cu Rusia la Marea Neagră, forțele rusești nu vor declanșa o invazie pe mare, ci mai degrabă ar putea exista șicanări și incidente care vor testa Articolul 5 al Alianței Nord-Atlantice, consideră comandorul (r) Sandu Valentin Mateiu.
„Nu poate să atace România nici pe mare. O poate testa, va urmări să testeze articolul 5, dar nu poate să facă o debarcare în Dobrogea când nu are asigurată supremația navală pentru a-și asigura liniile de comunicare. Îi trebuie superioritatea navală, aeriană, capacitatea de a debarca, de a susține debarcarea. Nu poți ataca doar Dobrogea, nu are o logică la nivel de strategie. Doar coordonat cu o ofensivă terestră din Moldova este foarte probabil”, consideră analistul militar.
Cât privește scenariul unui atac prin Delta Dunării sau o debarcare pe litoral, un fost șef al forțelor terestre cu care a discutat HotNews consideră că un astfel de plan are dificultățile sale în a fi realizat.
„Zona Deltei și zona lagunară presupune un teren foarte dificil prin care să miști trupe și ești foarte expus. În plus, România are o unitate special creată pentru lupta în acel mediu – Regimentul de Infanterie Marină. Mai există și flotila fluvială, sunt elemente care oferă dimensiuni complexe de apărare. Și asta o știe și inamicul”, a spus fostul șef al forțelor terestre, care a disutat cu HotNews sub protecția anonimatului, dată fiind sensibilitatea subiectului.
Acesta mai spune că și pentru scenariul unor debarcări mai la sud pe litoral există o serie de planuri de apărare puse la punct și nu implică automat vreo retragere a trupelor dincolo de Dunăre.
O simulare arată că o Românie dotată militar și cu sprijin NATO respinge atacul Rusiei în 24 de ore
Simularea de război făcută în 2019 la Academia Forțelor Terestre de la Sibiu analiza apărarea în zona Poarta Focșanilor și rapiditatea cu care forțele aliate ar putea veni în ajutor.
În scenariul unei armate române fără echipamente și armamente moderne și fără un ajutor rapid din partea Alianței, simularea arăta că forțele armate ale României ar fi învinse încă din prima zi a unei eventuale confruntări cu Rusia, după cum scria Europa Liberă.
Simularea din 2019 pe zona „Porții Focșanilor” a arătat nevoia folosirii de către România de elicoptere de atac, apărare antiaeriană și drone pentru supraveghere și recunoaștere.
După scenariul de bază în care România, fără sprijin rapid, pierde lupta în 24 de ore, simularea a mers mai departe și a mers pe un alt scenariu, devansat cu 48 de ore și cu o forță militară a României modernizată (sisteme lansatoare de rachete și elicoptere de atac), precum și cu sprijin NATO.
Scenariul cu o armată română modernizată și cu sprijin NATO a făcut ca inamicul să fie respins în 24 de ore, scria Europa Liberă.
România a început să se doteze militar
Față de atunci, însă, au apărut trei schimbări importante care mută decisiv echilibrul în cazul unei confruntări cu Rusia.
Armata Română a început să se modernizeze. A achiziționat sisteme de rachete HIMARS, sisteme antiaeriene Patriot, are achiziționate 49 de avioane F-16, trei sisteme de drone Bayraktar și diverse sisteme fără pilot de dimensiuni mici, la nivel de batalion, a cumpărat sute de transportoare blindate Piranha 5 și sisteme de rachete antiaeriene portabile, precum și sisteme antitanc.
NATO și-a sporit prezența în România prin formarea unui Grup de Luptă (Battle Group) condus de Franța, o structură cu multiple forțe și tehnică militară și care poate fi ridicat la nivel de brigadă, adică aproape 5.000 de militari ce vor fi prezenți în țara noastră și poate fi activat în luptă încă din primele faze.
Totodată, NATO și-a consolidat operațiunile de dislocare rapidă a forțelor spre flancul estic, exersând în ultimii ani exact astfel de scenarii, în care în decurs de câteva zile și săptămâni aduce în România mii de militari și numeroase mijloace de tehnică militară.
Nu în cele din urmă, războiul declanșat de Rusia în Ucraina a fost un prilej de a studia inamicul și a găsi măsuri adecvate de a-i contracara armele și strategiile.
Armata rusă a arătat numeroase slăbiciuni în zone unde anterior era considerată mult mai capabilă, în special pe partea de aviație și componentă navală.
În același timp, cei trei ani de război au însemnat numeroase schimbări de strategie, inclusiv de paradigme de luptă, în condițiile în care dronele, de la cele mai mari, la cele mici și ieftine au schimbat modul în care războiul se desfășoară azi.
Infrastructura din zonă, călcâiul lui Ahile
Un studiu CEPA (Center for European Policy Analysis) din 2021 analiza vulnerabilitatea Porții Focșanilor și a apărării României prin prisma infrastructurii insuficient dezvoltate, care ar diminua capacitatea NATO de a oferi un răspuns rapid și eficient în cazul unei invazii ruse.
Raportul CEPA relua concluziile din documentul New Strategy Center și simulările din 2019, dar evidenția „calitatea slabă a unei mari părți din infrastructură din regiunei”.
„România are nevoie de îmbunătățiri majore ale infrastructurii aeriene, rutiere, fluviale și feroviare. Infrastructura rutieră este în prezent inadecvată pentru desfășurarea unor forțe numeroase, din cauza drumurilor înguste, a podurilor fragile, care nu ar putea suporta vehicule mari și grele, și a tunelurilor înguste. Există, de asemenea, mai multe traversări fluviale în România unde podurile nu pot suporta blindate”, se arăta în raport.
Documentul detalia, de exemplu, că în caz de atac strategia de apărare ar necesita mobilizarea a între 60.000 și 100.000 de soldați, peste 20 de milioane de litri de diesel și mai mult de 12.000 de tone de muniție pentru prima fază a bătăliei.
Față de momentele 2019 și 2021, pe zona de infrastructură în Moldova au existat unele îmbunătățiri.
În primul rând, Autostrada „Moldovei” A7 a început să prindă contur, mare parte din legătura cu Muntenia este în trafic. De la Ploiești (A3) și până la Focșani se circulă pe toată distanța, mai puțin pe două tronsoane care vor fi deschisă, însă, până la final de an.
Mai departe, spre Nord, cel puțin două tronsoane din cele trei dintre Focșani și Bacău ar trebui finalizate în 2025, iar restul până la Pașcani ar trebui să fie gata până la final de 2026.
România a transmis autorităților europene că dorește să finanțeze realizarea A7 de la Pașcani la Siret și Autostrada „Unirii” A8, partea din Moldova, cu fonduri destinate componentei de mobilitate militară din programul SAFE, noul instrument financiar al UE care va sprijini statele membre în domeniul militar.
Pe zona feroviară, Magistrala 500 de la București la Suceava este într-o stare generală bună, iar pe Magistrala 600 spre Iași se desfășoară în prezent, pe 41 de kilometri, între Tecuci și Iași, diverse lucrări de ridicare a restricțiilor, lucrări care ar putea fi gata în 2026.
Totuși, există în continuare multe lacune și zone problematice în zonă pe partea de infrastructură. Fostul secretar de stat în Transporturi Adrian Covăsnianu detalia într-o analiză publicată în Ziarul de Iași câte proiecte de îmbunătățire a infrastructurii din zona Moldovei sunt blocate sau riscă să rămână în aer din cauza lipsei finanțării.
